Reforma care nu mai vine: Guvernul Bolojan începe 2026 cu restanțele din 2025 și fără un buget aprobat

Mai multe restanțe din 2025 se regăsesc pe agenda Guvernului Bolojan și în 2026, un an început de România fără un proiect de buget. Cea mai veche restanță este reforma administrației, subiect discutat încă din vară, atunci când un proiect propus de premierul Ilie Bolojan ar fi trebuit să intre în pachetul doi de reforme fiscal-bugetare. Inițiativa a fost amânată, la început câteva zile, apoi săptămâni, care s-au transformat ulterior în luni de zile.

Guvernul începe anul cu mai multe restanțe FOTO Facebook / Guvernul României

Reforma administrației, în linie dreaptă

După lungi dezbateri, liderii coaliției au reușit să ajungă la un numitor comun abia în ultimele zile din an. O măsură pentru reforma administrației a fost agreată în coaliție la ultima ședință. Decizia privește reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără a fi afectat nivelul salariilor de bază. Anterior, liderii coaliției conveniseră, pentru administrația locală, o reducere cu 10% a posturilor total ocupate.

„Reforma administraţiei, conform discuţiilor pe care le-am avut în coaliţie, ar urma să se facă în cursul lunii ianuarie, în următoarele săptămâni, în a doua jumătate a lunii ianuarie”, a afirmat recent premierul Ilie Bolojan, indicând că bugetul statului pe anul 2026 va veni după aceste măsuri.

Bugetul statului pe anul 2026, după vacanța parlamentară

Guvernul nu a reușit să respecte nici Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național pentru anul următor trebuie aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Astfel, România a trecut în 2026 fără un proiect de buget al statului aprobat în Parlament. Acesta va ajunge pe masa aleșilor abia în luna februarie, după vacanța Legislativului.

„Bugetul ar trebui să îl pregătim începând de săptămâna viitoare şi în luna februarie să-l adoptăm”, a mai informat prim-ministrul. 

Cumulul pensiei cu salariu, o propunere cu excepții

Liderii coaliției au mai decis anul trecut să limiteze cumulul pensiei cu salariu. Proiectul, pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii încă din noiembrie ar urma să lovească în cei cu pensii speciale, însă prevede mai multe excepții.

Inițiativa propune o regulă simplă, aceea că pensionarii care lucrează la stat vor mai putea munci până la 70 de ani, urmând să poată cumula pensia cu salariul, însă renunțând la 85% din pensia specială. De excepții ar urma să beneficieze primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și parlamentari și europarlamentari. Pe listă intră și conduceri ale mai multor instituții, cum ar fi CCR, BNR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, precum și CNA, ANRE, ASF, dar și demnitari numiți prin hotărâri CSAT.

Subiectul cumulului pensiei cu salariul la stat nu ajunge pentru prima dată pe agenda Executivului. El a făcut obiectul mai multor decizii CCR în ultimii ani, după ce, pe rând, Guvernul Tăriceanu (2005), Guvernul Boc (2009), precum și Guvernul Ciolacu I (2023), au încercat să limiteze practica.

În cazul cabinetului condus de Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul este tot o restanță cuprinsă inițial în pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare. Astfel, discuțiile pe acest proiect au început încă din luna august.

Pensiile magistraților, blocate la CCR

Din pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare face parte și inițiativa care trebuia să modifice condițiile de pensionare ale magistraților și care este blocată la CCR, soluționarea sesizării ÎCCJ fiind amânată de mai multe ori de judecătorii constituționali, care au lipsit sau au plecat de la ultimele ședințe de dezbatere programate, stârnind criticile opiniei publice.

Proiectul anterior plafona cuantumul pensiei la 70% din venitul net pe ultima lună, propunând o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor să se facă la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Inițiativa a picat testul constituționalității pe 20 octombrie. 

Noua propunere prevede ca pensiile să rămână la procentul de 70% net din valoarea salariului și ca perioada de tranziție să fie de 15 ani. Decizia finală a fost amânată de CCR pentru data de 16 ianuarie. În proiect scrie însă că produce efecte de la 1 ianuarie 2026.