Video Misterul avioanelor sovietice în care petreceau românii. Cum au ajuns „avio-baruri” în două orașe din Timiș

Două avioane Li-2 (Lisunov) au rămas de peste jumătate de secol parcate în orașele Făget și Buziaș din vestul României. Transformate în „avio-baruri”, aeronavele sovietice au fost vreme îndelungată puncte de atracție ale orașelor timișene. Au o istorie controversată, dar un destin diferit.

Avioanele din Buziaș. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Aflate la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Lugoj, orașele Buziaș și Făget au fiecare aproximativ 7.000 de locuitori și sunt cunoscute românilor: primul, ca stațiune atractivă pentru apele sale hidrominerale, iar al doilea, datorită pădurilor întinse de fag, de la care și-ar fi primit numele.

Avio-barurile care făceau senzație

Din anii ’70, cele două orașe timișene mai au un lucru în comun. În Făget și Buziaș, călătorii găsesc câte un avion Li-2 (Lisunov) fabricat la mijlocul secolului XX.

Aeronavele au fost vreme îndelungată puncte de atracție pentru călătorii care traversau cele două localități din vestul României și locuri de întâlnire pentru localnici. După casarea lor, în urmă cu jumătate de secol, ambele aeronave au fost mutate de la aeroportul din Timișoara și transformate în „avio-baruri”.

În Făget, avionul a rămas în curtea unei case de pe malul Begăi, însă localul care funcționa aici a fost închis în urmă cu aproape un deceniu. În trecut, „avio-barul” din Făget era un loc de popas atractiv pentru călătorii care circulau pe drumul național DN68A Deva – Lugoj, însă în ultimii ani șoseaua care traversează Făgetul a devenit mai puțin aglomerată, fiind dublată de Autostrada A1 Lugoj – Deva. Unii localnici își amintesc de interesul pe care mașinăria de zbor îl trezea.

„Eram copil când l-au adus, prin 1975, aici, în fața casei mele, peste drum. Până să fie dat în folosință, ca bar, ne jucam prin el. Era ceva de senzație”, a povestit Ernest Petrovits, pentru Adevărul.

Localnicul spune că inițiativa de a aduce avionul în Făget i-a aparținut unui fost general de aviație, Puiu Dumitru, personaj important în timpul regimului Ceaușescu și fost membru al Marii Adunări Naționale, reprezentând Timișul.

„În mandatul său, atunci, în perioada comunistă, au fost în București trei avioane de tipul acesta, Lisunov-2, Li-2, sovietice, fabricate în anii ’50. Și-au făcut norma de zbor, le-au casat și, ce știu mai departe, pe acesta și încă două le-au dus aici, în județul Timiș. Unul este la Buziaș, fratele lui, unul, din păcate, nu mai este, a ars undeva la Pădurea Verde din Timișoara, am înțeles, a fost un incendiu, un scurtcircuit, ceva, și nu s-a mai putut face nimic din el, doar fier vechi. Iar ăsta e din 1975, aici”, spune Ernest Petrovits.

→

Imaginea 1/14: Avionul din Făget Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg

Acesta își amintește cum a fost transportată aeronava de la aeroportul Traian Vuia din Timișoara până la Făget.

„I-au fost demontate aripile, pentru a fi transportate separat, și a rămas doar fuselajul avionului. Cu coada înainte și botul în față, a fost tras de un tractor, pe roțile sale. Alaiul, însoțit de miliție, cu o mașină în față și una în spate, a făcut vreo 8-9 ore până la Făget”, adaugă acesta.

Localnicul adaugă că aeronava ar fi trebuit să ajungă la Valea lui Liman, zona de agrement aflată la poalele Munților Poiana Ruscă și mult mai populară la acea vreme, însă autoritățile au decis, în cele din urmă, să o lase la Făget, din cauza drumurilor greu accesibile și a unui pod peste Bega dificil de traversat cu o asemenea încărcătură.

Avioanele care aminteau de Traian Vuia

La Buziaș, transportul de la Timișoara, pe o distanță mai scurtă, de circa 30 de kilometri, a fost mai ușor. Chiar și aici, însă, din cauza balustradelor unui pod, avionul a trebuit ridicat cu o macara pentru a putea trece mai departe, își aminteau localnicii. În scurt timp, avioanele din Făget și Buziaș au devenit atracții pentru localnici, mulți dintre ei nemaivăzând până atunci așa ceva.

Deși au fost transformate în baruri, aducerea lor în micile orășele timișene era privită și ca un gest simbolic de recunoștință față de Traian Vuia (1872–1950), unul dintre pionierii aviației române și mondiale, intrat în istorie prin zborurile sale experimentale de la începutul secolului XX.

„Cineva a avut ideea ca, în memoria primului Icar adevărat, Traian Vuia, fost elev la Făget, născut într-un sat apropiat, Surduc, să instaleze un avion «mai greu decât aerul» la răscrucea drumului cel mare, spre Bătești și Brănești. Iosif Căliman a văzut atunci întâiul aeroplan și nu s-a temut. Așa și-l închipuia, cu aripi imense, cu coadă falnică și cu clonț tocit. Dar nu a urcat nicicând scările ce duc la barul din carlingă, ci trece prin preajmă și, respectuos, își scoate dopul și se înclină, salutând puterea minții omului care îi putea fi numai frate, nu tată, nu moș”, informa revista Flacăra, în 1979.

Aeroport tematic, construit în jurul avionului din Buziaș

După 1990, avionul din Făget a continuat să funcționeze ca „avio-bar”. În schimb, aeronava adusă în Buziaș a ajuns să aibă soarta multor clădiri turistice și istorice din stațiune, intrate treptat în degradare.

→

Imaginea 1/18: Avionul din Buziaș Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) jpg

Încă de la începutul anilor ’90, avionul din Buziaș fusese abandonat. În scurt timp devenise o epavă, în care se adăposteau oameni ai străzii sau se jucau copiii, distrugând piesele originale păstrate în interior.

„La marginea parcului din Buziaș te întâmpină, dacă ai curiozitatea să ajungi până acolo, silueta argintie a unei aeronave, trasă de mult pe linie moartă. Acum câțiva ani, gospodarii stațiunii au amenajat aici o cofetărie, care a constituit multă vreme unul dintre punctele de atracție ale Buziașului. Asta a fost, însă, demult. Acum, avionul ruginit și părăsit de toți, cu excepția copiilor care au aici un loc ideal de joacă, arată jalnic”, informa publicația Renașterea, în 1996.

În 2005, avionul a fost preluat de Nelu Hudrea, un investitor local care a decis să îl recondiționeze și să îi redea funcționalitatea de bar.

„Avionul a fost adus în stare de funcționare la Buziaș în anul 1978 și amenajat ca AVIABAR în parcul băilor. Reamplasarea lui în anul 1986, în apropierea hotelului Silvana, părea a fi condamnarea lui la distrugerea definitivă. După anul 1990, avionul a fost abandonat și vandalizat, fiind distrus aproape în întregime după un incendiu. În anul 2005 avionul a fost preluat de către societatea Nedian, ai cărei asociați sunt familia Hudrea din Buziaș, care l-au restaurat complet în același an și au amenajat sub el o terasă de vară. În avionul model Lisunov este amenajat un inedit restaurant cu 30 de locuri, cu banchete tapițate în stilul fast-food american”, arată reprezentanții societății.

În anii următori, zona din jurul avionului și-a schimbat radical înfățișarea, fiind amenajată după modelul unui mic aeroport tematic. Din vara anului 2017, lângă avionul Lisunov a fost amplasat un alt avion, sovietic model Antonov (AN-2), iar între cele două avioane a fost ridicat un turn de control. De atunci, locul este cunoscut sub denumirea de „La Aeroport”. În anul 2018, un avion mic, de model Socata-TB9, fabricat în anul 1981, în Franța, s-a alăturat celor două avioane mai vechi de la marginea parcului dendrologic din Buziaș.

În Făget, localnicii speră că avionul orașului va avea cândva o soartă mai bună.

Avioanele din România anilor ‘50

Lisunov Li-2 a fost un avion sovietic de transport, folosit atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, în versiuni civile și militare, construit după licența americană Douglas DC-3, acordată Uniunii Sovietice în 1936.

Producția sa de serie a început în 1940 și a continuat până în 1953, iar aparatul a ajuns în flotele mai multor companii aeriene din estul Europei în deceniile următoare. Avionul a purtat numele inginerului aeronautic Boris Pavlovici Lisunov, cel care a supervizat adaptarea și producția sa în URSS.

Aproape 5.000 de astfel de aeronave au fost fabricate în Uniunea Sovietică, iar unele au fost importate și în România. În anii ’50, Gheorghe Gheorghiu-Dej a folosit un astfel de avion pentru deplasările sale interne și externe, iar în anii ’60 avioanele Li-2 erau folosite de Tarom pe rute interne, ca București – Craiova – Timișoara.

„Pasagerii ieșiră în fața aerogării Craiova. Privirile tuturor scrutează albastrul cerului. De undeva, ca din senin, avionul Li-2 își făcu zgomotos apariția. Apoi pluti puțin deasupra orizontului și, precum o pasăre albă, ușoară, se lăsă, şuierând metalic, pe pista de aterizare. Un viraj scurt pe roțile-i bombate și iată-l, impunător, în fața aerogării. E prima escală de la Timișoara și ține zece minute. Timp suficient pentru ca noii pasageri să-și ia locurile în fotoliile albe. De două ori pe zi, confortabilele avioane de transport pentru pasageri Li-2 circulă pe linia aeriană București–Craiova–Timișoara și retur. Transportul cu avionul a încetat să mai fie un lux”, informa publicația Înainte, în 1960.

În anii ’70, o parte dintre aceste avioane au început să fie retrase și casate.