„Ce ne-o fi scris, aia e!” Cum privesc românii pericolul dunărean după drona de la Galați și de ce buncărele au ajuns depozite de murături

Drona căzută peste un bloc la Galați i-a pus pe gânduri și nu prea pe românii din localități aflate departe de granița cu Ucraina. „La 85 de ani de ce să-mi mai fie teamă?”.

Adăposturile sunt marcate cu un semn specific FOTO: Alina Mitran

Adăposturile antiaeriene sunt insuficiente iar marea majoritate a românilor nu știu unde se află acestea - este constatarea la o căutare simplă de informații pe această temă. Incidentul din noaptea de 28/29 mai 2026, de la Galați, a avut un impact puternic în zona respectivă, însă ecourile în alte zone sunt aproape inexistente sau se rezumă la discuții despre a cui e drona și cine e de vină.

Puțini români și-au pus cu adevărat problema cum ar reacționa în caz de urgență reală. De „Miercurea sirenelor” aproape că au uitat, asta dacă vreodată s-au întrebat de ce se aud astfel de zgomote de alertare. În România sunt angrenați în exerciții care testează reacția în caz de urgență preponderent angajați ai statului, uneori și angajați ai operatorilor economici mari. Și pe hârtie lucrurile ies de fiecare dată bine.

La „firul ierbii”, oamenii nu știu, cei mai mulți, nici măcar unde ar trebui să caute lista cu adăposturile antiaeriene, de exemplu. Nu i-a preocupat, autoritățile nu și-au pus nici acestea prea tare problema, așa că...

În evidență, conform listei de pe site-ul Departamentului pentru Situații de Urgență, sunt peste 5.000 (5.072) de adăposturi antiaeriene în toată țara, care au o capacitate de sub 700.000 locuri, în mod evident insuficientă pentru nevoile reale ale populației. Mai mult, multe au rămas doar pe hârtie, în teren fiind blocate cu diverse, transformate în cămară, inundate, fără ventilație funcțională etc.. Doar aproximativ 10% dintre localitățile din țară au asemenea obiective, fie ele funcționale sau doar pe hârtie.

Problema și mai mare este că românii nu știu nici adresa acestor adăposturi și nici nu-și amintesc să fi fost derulate exerciții practice de evacuare a populației către buncăre.

O situație oficială a acestor adăposturi este disponibilă pe site-ul IGSU (și pe site-urile inspectoratelor județene), iar o hartă interactivă poți găsi pe platforma Fii pregătit. Iar dacă ai curiozitatea să verifici cel mai apropiat adăpost de zona în care locuiești, pregătește-te și pentru varianta în care este vorba de o încăpere sub cheie, la care are acces un număr limitat de persoane și care a devenit între timp depozit de orice.

„Drept să spun, nu știu, n-aș ști ce să fac”

Vestea despre drona căzută pentru un bloc din Galați a circulat repede, vineri. A fost subiect de discuție, însă doar atât. Oamenii nu-și pun problema ce ar face dacă s-ar confrunta cu o situație similară.

„Ies afară din casă, dacă Doamne-ferește... Nu știu unde sunt adăposturi”, a răspuns o femeie de aproximativ 60 de ani, din Slatina, județul Olt.

„Drept să spun, nu știu. N-aș ști ce să fac. Nu avem noi adăposturi, la blocuri nu sunt, și-au făcut boxe și nu știi unde să te duci și ce să faci. Nimeni-nimeni nu s-a mai ocupat de adăposturi. Or fi în Slatina, dar nu știm unde sunt. Nu comunică nimeni. Toată lumea așteaptă, da’ ce-om aștepta... La televizor nu mai ascult, eu am aflat de drona asta vorbind cu o doamnă, așa, cum vorbesc acum cu dumneavoastră. Că a căzut la Galați și atât. La 85 de ani, de ce să-mi mai fie teamă? Dar nu mă gândesc la ce va fi, ce o da Dumnezeu! Unii se gândesc numai la ei, să fie ce-o fi, dar numai ei să trăiască!”, spune doamna Ștefania, care își dezvăluie și vârsta – 85 de ani.

„Așteptăm și atât, ce să facem? De fugit, unde să fugim? Stau la țară, unde dracu’ să mă duc? N-am nici beci. Stăm în casă, asta ne e soarta, or da, or ba. Or scăpăm, or... Nu suntem primii, cred că sunt mulți așa. Sau care are un beci, credeți că se duce? Nu! Tot în casă stă”, spune un domn dintr-un sat component al orașului Scornicești. A venit la Slatina însoțit de soție, pentru cumpărături, dar nu se grăbește, are timp să stăm de vorbă.

Întreb dacă își amintește ca autoritățile să le fi comunicat oamenilor, vreodată, informații despre cum ar trebui să reacționeze în cazul diverselor situații de urgență.

„N-am văzut pe nimeni să vorbească de treaba asta. De exemplu la noi, la Scornicești, n-a spus nimeni de treaba asta. Ce mai vedem pe la televizor, dar așa, prin sate, să vină să spună, nu. N-a venit să spună”, continuăm discuția.

Nu-și amintește nici măcar de „Miercurea sirenelor”, acțiunea care-i scotea din sărite pe mulți locuitori, pentru că tot auzeau, o dată pe lună, sirenele (în localitățile în care acestea există și funcționează), fără ca cineva să le spună care este rostul folosirii lor preventive.

Oamenii nu-și pun prea mult problema pregătirii pentru urgențe FOTO: A. Mitran

„N-am auzit o sirenă de când sunt eu. Clopotul bate că a murit cineva sau că e sărbătoare, la noi nici clopotele nu s-au folosit pentru asta. Ori e sărbătoare, ori a murit cineva. Sau pompierii, sau salvarea, aia da, am auzit așa sirene, dar altceva... Acum, ce ne e scris, aia e, ce să mai!”, mai spune cetățeanul din Scornicești, iar soția îl aprobă.

„Am greșit că l-am omorât pe Ceaușescu”

Și de al pregătirea pentru situații de urgență ajungem, în mod aproape inevitabil, la clasa politică, la cum sunt vremurile și la „ce bine era înainte”.

„Am greșit că l-am omorât pe Ceaușescu. Dar toți, inclusiv eu. Eram tânăr, am bătut din palme, da, da, dar nu mi-am dat seama ce va veni. N-ar mai fi acum el, dar rămânea totuși sistemul. Eu sunt de acord cu rușii ăștia, sunt de acord cu ei. Nu cu Putin, dar cu regimul. Pe timpul lu’ Ceaușescu aveai servici, nu mureai de foame. Zice acum că mureai de foame, dar nu e adevărat, acuma mori de foame, pentru că nu ai bani. Sunt de toate, dar, uitați, 10 lei o înghețată (n. red. - doamna tocmai termină înghețata). 10 lei o înghețată? E bine așa, chiar așa? Ce o fi lăcomia asta de bani?! Ce-o fi scumpătatea asta? În 1989 am aplaudat, că, de, nu știam ce să facem. Ni se părea și nouă incomod, pe cartelă aia, aia... Tot pe cartelă era și la Scornicești. Și nu că era la noi, cum zice lumea, eu cred că toți aveau ce să ia. Eu lucram aici, în Slatina, și de aici luam pâinea. Lucram la IJCM și aveam copiii (n. red. – patru copii), femeia, la cartelă. Două-trei pâini dacă luam, dar luam. Mai dădeam 50 de bani în plus și mai luam iar două pâini. Se găsea, avea și vânzătoarea în plus, putea să dea. Se găsea și corn dacă nu era pâine, nu se murea de foame. Dar acum mor de foame, că n-au cu ce să-l ia. Degeaba e pământul plin de pâine, la prețurile astea”, mai spune bărbatul.

Ne întoarcem la ruși. Domnul spune că în niciun caz nu e de acord cu invazia lui Putin, însă, dacă n-ar fi război, rușii n-ar duce-o chiar rău.

„Era mai bine atunci față de acum, cu Partidul Comunist. Era rău și atunci, dar parcă e mai rău acum. Acum nici în Rusia nu cred că e bine, corect, cu războiul, nu, nici eu nu sunt de acord, dar dacă nu e război, era bine cu Partidul Comunist. Când un copil atât (n. red. – ridică mâna până la aproximativ 100 cm) vă dă în aia a lui e bine? Atunci, vedeam un polițai, sau milițian, ce era, treceai pe partea cealaltă. Era teama. Dar acum - cine ești, bă, tu?! Nu mai e respectul ăsta de haină și de... Atunci era prea teamă, teamă aia – aoleu, mă ascultă, aoleu, mă spune că am bârfit pe ăla, sau pe ăla! Dar totuși era un respect față de om. Eu, unul, respectam haina, sau pe dumneata, că erai cu o funcție sau cu pregătire. Acum nu te mai respectă nimeni, nu te cunoaște cine ești, unul poate să-ți facă vânt. Asta-i viața pe pământ, și nu numai la noi, pe tot globul!. Și, hai, că noi suntem la o vârstă, dar să vedem ce-or face copiii ăștia! Am opt nepoți. Nu mai sunt ca noi. Dacă nu-i faci plăcerea se tăvălește și dacă-l atingi te amenință că sună nu știu unde”, explică în continuare bărbatul unde i se pare că lucrurile „s-au stricat”.

„Eu cred că Ceaușescu ne-a blestemat pe toți”, mai spune bărbatul.

„Adăposturi sunt sus la cer, la Dumnezeu”

Și continuăm discuția despre ce ar face oamenii care s-ar trezi cu alertă pe telefon, în miez de noapte, cu alți interlocutori.

„Aș sta, ce să fac? Adăposturi sunt la Dumnezeu, sus la cer. Nu mi-e frică de nimic pe lumea asta decât de oamenii răi, de Dumnezeu nu mi-e frică”, ne expediază repede o doamnă.

În tot județul Olt, conform evidenței de pe site-ul ISU Olt, sunt 52 de adăposturi, cele mai multe în Slatina. O parte încă mai sunt marcate corespunzător, chiar și după reabilitarea termică a blocurilor. Doar că surpriza, dacă ai avea posibilitatea să pătrunzi la subsol, ar fi ce găsești acolo.

„A strâns Ana (n. red. – proprietara care ține, de când s-a desființat asociația de proprietari, evidența cheltuielilor pe scară) toți parii de la brazi și toate căldările, toate paturile. Cine leapădă ceva - îi trebuie la țară. Și tot bagă la subsol. I-am tot zis - de când mă minți că-mi dai și mie o cheie... Măcar aci, sub scară, să las și eu butoiul gol de varză. Aaa, că nu sunt chei, că n-are decât frizerul (n. red. – la parterul blocului funcționează mai multe spații comerciale, inclusiv o frizerie). Păi, da, că eu sunt venită din ‘77, frizerul e venit acum, și el are cheie”, dezvăluie o locatară de pe scara la subsolul căreia există un astfel de adăpost.

„Sunt legate. Ăla din spate e legat cu ăsta al nostru de aici, e tunel sub ele, se jucau copiii când erau mici, intrau de aici și ieșeau pe partea cealaltă, știu eu”, este sigură femeia. Asta se întâmpla cu zeci de ani în urmă, însă acum ar fi o aventură și să pătrunzi acolo. „Sunt atâtea fire cu atâtea becuri, nu știu cum nu s-o face un scurtcircuit. Vrei să mergi mai în fugă, sucești becul. Nu e întrerupător, nu e nimic”, mai spune femeia.

Și ce ar face în caz de urgență, dacă adăpostul, deși la subsolul blocului în care locuiește, nu poate fi folosit?

„Ce aș face? Aș sta acolo, sus. La 9 stau. Și cutremurul ăl mare, când a fost, mama l-a luat pe ăl mic și fugea și ea pe scări, că așa fugea lumea. Unde dracu’ oi fugi - i-am zis -, când or cădea, cad toate!”, a mai spus femeia.

Pe aceeași stradă, dar la câteva sute de metri distanță, mai figurează în evidențe un bloc cu adăpost amenajat. „Nu aici la noi, cred că peste stradă. Aici sunt subsoluri normale. Dar, mai ajungi acolo? Dacă e rău, mă duc la țară, ce să fac în oraș? Dar dacă mă prinde aici o alertă, cobor pe scări, ce-aș putea să fac? Că liftul iese din calcul, asta e clar”, spune un domn.

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență

Vorbim și de un minim de provizii, de urgență, iar oamenii spun că nu și-au mai făcut un astfel de stoc din pandemie.

Iată ce recomandă autoritățile, pe platforma „Fii pregătit”, să avem în rucsacul de urgență:

„Apă - de preferat, 4l de persoană pe zi.

A se păstra într-un loc răcoros și întunecat și a se înlocui la fiecare 6 luni.

Ia în considerare tabletele de purificare a apei, care pot fi păstrate cu ușurință în rucsacul de urgență (plus o sticlă de apă spre purificare).

Alimente - compacte şi uşoare, care nu necesită răcire, fierbere ori coacere, spre exemplu:

- conserve

- alimente deshidratate

- batoane energizante

- biscuiți

- alimente proteice, de exemplu, batoane energizante

- dulceaţă

- sucuri, cafea, ceai

- după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc.

- dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora.

Acte personale & bani

- carte de identitate

- card de asigurare medicală

- contracte sau documente de proprietate care pot fi stocate fizic, într-o cutie de valori sau în format digital

- bani de rezervă în bancnote mici

- numere de telefon importante

- set suplimentar de chei auto și de la casă

- harta fizică a zonei

- copie a planului de urgență al familiei.

Trusă de prim ajutor

- medicamentele personale şi reţete (Atenție! Nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie)

- analgezice, antiseptice

- la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc.

Obiecte sanitare

- dezinfectant, șervețele umede, tampoane, etc.

- hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie

- săpun, șampon, pastă de dinți, periuță

- saci de gunoi

Îmbrăcăminte și încălțăminte

- set de îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate – nu uitați lenjeria intimă

- jachetă impermeabilă sau pelerină de ploaie;

Articole pentru încălzire

- Sac de dormit / pături termice

Aparate și unelte utile

- radio alimentat pe dinam sau cu energie solară sau cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual!)

- baterii de rezervă

- baterie externă pentru mobil și cabluri de încărcare

- lanternă și batoane luminoase

- fluier

- cuțit sau unealtă multifuncțională

- accesorii pentru oprirea utilităților (cheie universală)

- măști de praf

- mănuși de lucru

Adaptează proviziile pentru a satisface nevoile familiei tale, de exemplu, bebeluși și copii, persoane cu dizabilități:

• rezervă de medicamente pentru o lună, consumabile și dispozitive medicale, precum și tehnologii de asistență pentru persoanele cu dizabilități sau persoanele cu boli cronice (aparate auditive cu baterii suplimentare, ochelari, lentile de contact, seringi, etc.);

• informații medicale (numele medicului curant, copii ale asigurării de sănătate, istoricul imunizării, rețetele și planul de medicație);

• alimente pentru diete speciale (diabet, intoleranțe, alergii, etc.);

• provizii pentru bebeluși (biberoane, alimente speciale, scutece etc.);

• un obiect de confort pentru fiecare copil (dacă este adecvat vârstei, cereți-i să aleagă singur);

• provizii pentru animale de companie (hrană, zgardă, lesă, documente, cușcă, castron, etc.)

Creează un rucsac de urgență suplimentar pentru locul de muncă și/sau mașină, incluzând obiecte precum:

• trusă de prim ajutor;

• set de haine de rezervă și pantofi confortabili;

• pelerină de ploaie;

• pătură termică;

• hartă în format fizic;

• baterie externă pentru mobil, cu alimentare solară, și cabluri de încărcare;

• cabluri de tracțiune;

• triunghiuri reflectorizante;

• racletă de gheață, lopată și perie;

• batoane luminoase și lanternă;

• nisip sau sare;

• soluții de dezghețare și dezaburire.

În fiecare an, revizuiește și actualizează rucsacul de urgență și consumabilele suplimentare de urgență, înlocuind obiectele expirate.

Provizii

Fă provizii acasă în situația în care trebuie să te adăpostești câteva zile

Strânge provizii suplimentare de urgență în cazul în care trebuie să te adăpostești împreună cu familia ta timp de cel puțin trei zile:

• apă: de preferat, 4l de persoană pe zi. A se păstra într-un loc răcoros și întunecat și a se înlocui la fiecare 6 luni.

• alimente (conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiți, etc.);

• sac de dormit sau pături călduroase în cazul în care căldura va fi oprită pentru mai multe zile în timpul iernii;

• rezerva de medicamente pentru o lună, consumabile și dispozitive medicale, precum și tehnologii de asistență pentru persoanele cu dizabilități sau persoanele cu boli cronice (aparate auditive cu baterii suplimentare, ochelari, lentile de contact, seringi, etc.);

• jocuri, jucării și alte articole pentru copii;

Pregătirea proviziilor nu trebuie să fie costisitoare. Poți strânge obiecte necesare supraviețuirii pe o perioadă mai lungă. Poți începe cu ce ai acum la îndemână în casă și poți adăuga mai multe în zilele următoare, când mergi la magazin sau când găsești promoții sau reduceri.

Pentru familiile care au nevoie de ajutor cu alimente în fiecare zi, nu doar în caz de dezastre, proiecte precum Banca de Alimente pot ajuta la strângerea proviziilor de bază.

Asigură-te că proviziile vor dura

Când trebuie să te adăpostești acasă, există lucruri simple pe care le poți face pentru a crește durata proviziilor (și a supraviețuirii):

Oprirea apei

• Curăță și umple căzile și alte recipiente cu apă în avans;

• Păstrează rezervoarele și piscinele în aer liber umplute cu apă și dezinfectate. Acoperă sistemul de filtrare;

• Pune apă în sticle până la 4l de persoană pe zi pentru hidratare, gătit și igienă. Depozitează apa într-un loc răcoros și întunecat. Înlocuiește-o o dată la 6 luni.

Pană de curent

• Setează frigiderul și congelatorul la o temperatură cât mai scăzută posibil și evită deschiderea ușilor pentru a menține alimentele perisabile proaspete cât mai mult timp posibil.

• Pregătește un stoc de surse alternative de iluminat fără flacără, cum ar fi lanterne alimentate cu baterii sau pe dinam și batoane luminoase.

Întreruperea gazului

• Strânge și depozitează în interiorul casei în mod regulat consumabile neperisabile care nu necesită gătit, cum ar fi conservele.

• Nu folosiți niciodată o butelie de camping sau un grătar în interiorul unei locuințe.

• Asigură-te că fiecare persoană dispune de 2 pături calde sau un sac de dormit.