Episcopia Catolică din Timişoara, despre presupusa vizită a Papei în România: „Cele două mari credinţe, catolică şi ortodoxă, sunt de fapt biserici surori“

Numeroşi credincioşi au participat la resfinţirea Bazilicii Papale Maria Radna

Gabriela Firea, primarul Bucureştiului, a anunţat că aşteaptă anul viitor vizita în România a Papei Francisc. Biserica Romano-Catolică nu confirmă însă evenimentul.

Papa Francisc ar urma să sosească în România, în 2018. Anunţul a fost făcut de primarul Bucureştiului, Gabriela Firea, pe pagina ei de Facebook, după întâlnirea cu Alberto Quattrucci, secretar general al Comunităţii Sant`Egidio, cu care a discutat despre vizita în România a Suvernului Pontif.
 

Reprezentanţii bisericii romano-catolice din Timişoara nu au aflat nimic pe linie oficială, însă spun că ar fi o mare bucurie pentru ei dacă Papa Francisc va vizita România. 

“Noi nu am fost informaţi despre o eventuală vizită a Papei Francisc. Dacă va veni, ar fi o mare bucurie şi o onoare pentru noi. Este foarte important şi din punct de vedere al ecumenismului, cele două mari credinţe, catolică şi ortodoxă, sunt de fapt biserici surori, care se înţeleg foarte bine şi nu sunt divergenţe şi diferenţe foarte mari între noi. Cred că vizita Papei subliniază încă o dată această apropiere între cele două biserici. Noi ne-am bucura să-l putem saluta din nou pe Papa la noi în ţară, să participăm la evenimentele care vor avea loc. Şi din punct de vedere politic are o relevanţă, să vină să vorbească cu şefii de stat, să vorbească despre libertatea în credinţă, despre legile şi regulile după care trăim, care sunt, până la urmă, creştine”, a declarat Johann Dirschl, vicar general al Episcopiei Romano-Catolice din Timişoara.

Îndemnul Papei în problema refugiaţilor
 

Peste tot pe unde merge, Papa Francisc vorbeşte şi despre problemele umanităţii, despre migraţie şi refugiaţi. Mai mult ca sigur nu va ocoli acest subiect nici în România.

“Migraţia are proporţii enorme odată cu deschiderea graniţelor, care înainte ne blocau să ieşim din ţară. Dar acest lucru se făcea demult în Vest, liber. Noi suntem şocaţi să vedem cum au plecat credincioşii, mai ales tineretul, să lucreze în străinătate. Apoi există migraţia populaţiei necreştine, în Europa. Papa ne-a îndemnat, acum doi ani, când a început această mare migraţie, să fim deschişi faţă de aceşti oameni, să-i primim, să-i ajutăm, chiar să-i luăm în casele noastre, în casele prohiale. Însăşi la Vatican au fost luate mai multe familii de migranţi, necatolici, indiferent de ce fel şi de unde vin. Nu este mereu simplu atunci când două culturi se întâlnesc, mai ales când e vorba de un şoc, nu-I cunoaştem, nu ştim cum se poartă, nu cunoaştem obiceiurile lor, ei, la fel, nu ne cunosc. Sunt şi dfernde şi tensiuni, dar ca şi creştini trebuie să trecem peste ele, să avem o inimă deschisă pentru fiecare om. Mai mult ca sigur Papa Francisc va veni şi cu acest mesaj, va scoate în evidenţă acest lucru”, a mai spus Johann Dirshl.  

Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România în 1999
 

Invitaţia pentru Papa Francisc de a vizita România îi aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei de la Vatican, din 2015. Pentru evenimentul de anul viitor, Administraţia Prezidenţială, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică şi Patriahia Română poartă discuţii cu repretzentanţii Sfântului Scaun.
 

În 1999, vizita în România a Papei Ioan Paul al II-lea în România a fost un eveniment memorabil. “Pentru mine a fost o mare bucurie să văd o mare mulţime de oameni care s-au adunat să-l salute pe Papa. Nu am fost numai noi romanii catolicii sau greco catolicii, erau veniţi de peste tot. A fost un lucru inedit. Împreună ne-am rugat la Dumnezeu. Eram atunci încă mai departe de ierarhie, fiecare era împărţit la locul lui, aşa că nu am ajuns să vorbesc cu Papa. Nu am avut plăcea să-l întâlnesc personal pe Papa Francisc, doar la rugăciunile de miercuri, când piaţa este plină, iar el trece cu papa-mobilul”, a afirmat Dischl. 

Invitaţie la Bazilica Papală Maria Radna   
 

Pentru credincioşii catolici din Banat sau Transilvania ar fi o mare bucurie ca Papa să viziteze şi locurile lor, nu doar Bucureştiul.
 

“Ne-am bucura dacă Papa ar sta mai mult timp, să viziteze mai multe locuri. Ar putea să meargă la Sanctuarul de la Miercurea Ciuc sau cel de la noi, de la Maria Radna, sau centrul greco-catolic de Blaj, care are un rol important în istoria României. La Maria Radna totul este reînoit, sanctuarul îl poate primi cu deminitate. Noi aici suntem obişnuiţi să vorbim şi să ne rugăm în multe limbi, să convieţuim împreună. Nu au fost niciodată tensiuni între etni. Cred că ar fi un loc al păcii, al bucuriei”, a mai spus Johann Dirschl.

Bazilica Maria Radna a fost reabilitată în urma unei finanţări de aproximativ 11 milioane de euro, din fonduri europene, cea mai mare sumă de bani atrasă de o biserică din România pentru un monument istoric. Papa Francisc l-a trimis la Radna pe cardinalul german Joachim Meisner, căruia i-a revenit sarcina să binecuvânteze lucrările de renovare a corpului bazilicii cât şi cele de la complexul monastic adiacent bisericii.
 

Episcopia de Timişoara are peste 120.000 de credincioşi romano-catolici, împărţiţi în trei judeţe: Timiş, Arad şi Caras-Severin (dar şi o mică comunitate – cea a croaţilor, în judeţul Mehedinţi). Majoritari sunt acum etnicii maghiari, dar sunt şi germani, croaţi, cehi, bulgari, români şi de alte etnii.