Colecţie inedită cu cele mai vechi permise de conducere din România. Timişoreanul Francisc Keller deţinea, în 1927, carnet pentru a conduce un Ford T
0Timişoreanul Vlad Capotescu deţine o colecţie impresionantă de permise de conducere. Cel mai ,,vechi,, permis dateaza din anul 1927, iar cel mai ,,nou,, din anul 1944.
Vlad Capotescu, reprezentantul Retromobil România pe Timiş, are o colecţie inedită de permise de conducere pentru automobile.
Fiecare permis conţine fotografia şi semnătura tituluarului, anul naşterii, naţionalitatea, profesia, data emiterii, pagini libere pentru înscrierea pedepselor şi prezentarea periodică obligatorie pentru recensamântul automobilelor. Ultimele pagini conţin extrase din Legea Circulaţiei pe Drumurile Publice şi pedepsele pentru nerespectarea legislaţiei.
Vlad Capotescu are în colecţie şapte permise, trei din Bucureşti şi câte unul din Timişoara, Târgu Mureş, Ploieşti, Cernăuţ.
„Serviciul Circulaţiei din cadrul Chesturii Poliţiei Timişoara a emis pentru domnul Francisc Keller domiciliat la Ciacova (unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecti ai Timişoarei interbelice) permisul de conducere cu nr.1689 în data de 17 august 1927. Francisc Keller a deţinut un automobil Ford model T înregistrat cu numarul 1021-TMS. În anul 1939 s-a prezentat cu automobilul la recensământul şoferilor. Multumesc domnului inginer Gottfried Keller pentru permisul de conducere al tatălui său”, spune Vlad Capotescu.
Serviciul Circulaţie din cadrul Chesturii Poliţiei Târgu Mureş, a emis pentru Corsai Gavril, funcţionar particular, permisul de conducere cu nr.1585 la 11 aprilie 1929. În anii 1939 s-a prezentat la recensământul şoferilor iar în anul 1940 pentru verificare.
Chestura Poliţiei Cernăuţi a emis pentru Mihai Brânzei, de profesie student, domiciliat în Dorohoi, permisul de conducere cu nr. 2376 în data de 3 aprilie 1930.
Serviciul Circulaţiei din cadrul Chesturii Poliţiei Oraşului Ploieşti a emis la 12 iunie 1944 pentru inginerul Victor Popescu Permisul nr.5859, provizoriu pe şase luni, cel mai probabil datorită stării de război, acesta fiind valabil doar cu viză Centrului de Recrutare Prahova.
Macarie Ecaterina de profesie farmacist, a obţinut Permisul de Conducere emis de Prefectura Poliţiei Bucureşti cu nr. 79-M, la 30 aprilie 1934. A primit o pedeapsă pentru schimbarea sensului de mers.
Serviciul Circulaţie din cadrul Prefecturii Poliţiei Municipiului Bucureşti a emis permisul cu nr.43-I în data de 6 aprilie 1939 pentru funcţionarul Ioil Simovici. În anul 1939 nu s-a prezentat la termenul de 6 octombrie 1939 pentru definitivare, ci doar la 19 februarie 1940 motiv pentru care a fost amendat.
Comerciantul Romeo Dragnea a dobândit Permisul de Conducere nr. 202-D emis de Serviciul Circulaţie al Prefecturii Poliţiei Capitalei, la data de 10 iunie 1941. La 12 iunie 1941 s-a prezentat cu automobilul la Centrul de Recrutare. Exista posibilitatea ca automobilul să fi fost rechiziţionat, din moment ce are viza şi semnatura Comandantului Centrului.
Informaţii despre istoricul permiselor din România pot fi găsite pe site-ul Poliţiei Române:
La 21 august 1921 intră în vigoare, prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 117, Legea privitoare la circulaţia autovehiculelor şi Regulamentul de aplicare a acestei legi, care aduce noi precizări în legătură cu condiţiile de bază ale circulaţiei automobilelor.
Acestea se refereau în special la regulile ce trebuie respectate pentru deplasarea în siguranţă pe drumurile publice precum şi la înmatricularea şi controlul stării tehnice al autovehiculelor.
De asemenea, legea prevedea că “viteza maximă cu care automobilele şi celelalte vehicule cu tracţiune mecanică pot circula în oraşe şi în trecerile prin comune va fi de 12 km/ora, adică egal cu trapul cailor; la cotituri, în aglomeraţiuni va fi redusă viteza cu 6 km/ora, adică egală cu pasul pedestrului”.
Cu privire la obţinerea permisului de conducere, legea din 1921 precizează că examenul va consta dintr-o probă practică şi o probă orală, din care să rezulte ca solicitantul posedă suficiente cunoştinţe de conducere şi cunoaşte perfect legea, regulamentul şi ordonanţele referitoare la circulaţia automobilelor, teorie elementară de mecanică etc.
Ca urmare a aderării României la Convenţia internaţională pentru circulaţia autovehiculelor (ratificată la 15.05.1929 conform Monitorului Oficial nr.104), încheiată la data de 24 aprilie 1926, are loc, în 1929, o primă armonizare a legislaţiei rutiere române, reflectând concepţii şi realităţi diferite.
Drept urmare, Legea nr.213 / 22.10.1929, publicată în Monitorul Oficial nr.236, privind circulaţia pe drumurile publice, conţinea un număr important de prevederi referitoare la interzicerea circulaţiei vehiculelor care prezentau o stare tehnică necorespunzătoare din punct de vedere al siguranţei circulaţiei rutiere.
Conducerea fără permis eliberat de către autorităţile competente precum şi încredinţarea unui autovehicul spre a fi condus de către o persoană care nu posedă permis, erau considerate, de asemenea, infracţiuni. În cazul constatării recidivei sancţiunea era maximă şi se aplica şi măsura suspendării exercitării dreptului de a conduce, până la emiterea unei hotărâri judecătoreşti.
Citeşte şi:
Ingeniozitate. Un timişorean cumpăra şasiuri de Chevrolet şi le transforma în camioane şi autobuze
FOTO Un Ford Mercury Monarch fabricat în 1979 face furori pe străzile Timişoarei
Se încarcă comentariile...
