GALERIE FOTO Muzeele mureşene, de la colecţiile lui Aurel Filimon la reabilitarea Cetăţii cu fonduri europene
0
Muzeele mureşene supravieţuiesc şi, mai mult, se prezintă în condiţii bune, datorită implicării autorităţilor judeţene, a sponsorilor, dar şi prin obţinerea de fonduri europene în diverse proiecte de modernizare.
Cel mai mare proiect de acest gen este, desigur, cel de reabilitare a Cetăţii Medievale, în fapt, un veritabil muzeu de istorie, fotografie şi arheologie în aer liber, cu diverse expoziţii organizate trimestrial.
Consilierii judeţeni au aprobat suma de 6.577.000 de lei pentru Muzeul Judeţean Mureş, bani care sunt împărţiţi frăţeşte între instituţiile muzeale din oraş. Judeţul Mureş se află printre judeţele cu un patrimoniu cultural de o mare bogăţie şi diversitate. Conservarea şi punerea sa în valoare a reprezentat o preocupare continuă de-a lungul timpului a autorităţilor centrale şi locale, care au creat muzeele, cât şi a colecţionarilor pasionaţi.
Cel mai important muzeu al judeţului, pe lângă cel de la Palatul Culturii, este chiar Cetatea Medievală. Aici funcţionează Muzeul de Istorie şi Arheologie, unde mureşenilor le sunt prezentate atât expoziţii cu caracter semi-permanent, cât şi vestigii din timpuri medievale. Situl arheologic din Cetate reprezintă un punct de atracţie pentru turiştii care vizitează Târgu-Mureşul, astfel că după ce va fi reabilitată, Cetatea va servi ca muzeu şi loc de promenadă.
Având în vedere că Cetatea este un momument istoric de categoria A, lucrările sunt efectuate cu o descărcare de sarcină arheologică. În timp ce arheologii din cadrul Muzeului Judeţean efectuează săpături de specialitate, constructorii sunt preocupaţi de reabilitarea bastioanelor, a căilor de acces şi a faţadei Cetăţii, care a fost deja vopsită în alb, urmând să arate ca nouă la finalul lucrărilor de reabilitare.
Valoarea contractului prin care va fi efectuată reabilitarea Cetăţii este de aproximativ 30 de milioane de lei, plus TVA. Proiectul este finanţat prin fonduri europene, din care 18.826.012 lei din totalul contractului înseamnă fonduri nerambursabile, 2.879.272 de lei provin din bugetul de stat şi 7.515.091 lei din bugetul local. Lucrările de reamenajare a Cetăţii Medievale vor fi încheiate anul viitor, mai exact în 19 mai 2014.
Foto
Scurt istoric al muzeelor mureşene
Începuturile de natură muzeologică la Târgu-Mureş coboară în timp până spre finele secolului al XIX-lea, când a luat fiinţă Asociaţia Culturală şi Economică a Secuilor. Unul dintre obiectivele acestei organizaţii a şi înfiinţarea unui muzeu de artă industrială, a cărei primă expoziţie a fost vernisată la 27 iunie 1886. Între anii 1890-1893 a fost construită clădirea Muzeului Secuiesc de Artă Industrială, actuala clădire a Muzeului de Ştiinţele Naturii, de pe strada Horea.
De mare valoare istorică şi documentară, colecţia Muzeului de Artă industrială s-a pierdut aproape în întregime în timpul celui de al doilea război mondial. Doar un număr mic de exponate au intrat în colecţia Muzeului de Arheologie şi Etnografie redeschisă în Palatul Culturii, în anul 1949. A fost salvată, în schimb, valoroasa colecţie de ceramică şi faianţă, piesele sale constituind, azi, bunuri de valoare ale colecţiei Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Bazele unui muzeu, în accepţiunea de azi a cuvântului, au fost puse de Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie din Târgu-Mureş. La 1 mai 1921, acesta a fost numit, de către primăria oraşului Târgu-Mureş, cu sprijinul Societăţii de Arheologie,Istorie şi Etnografie din judeţul Mureş,custode al Muzeului, dată considerată ca moment al întemeierii instituţionale a muzeului judeţean de azi. Personalitate enciclopedică, complexă ca arheolog şi etnograf, de numele lui Aurel Filimon se leagă descoperiri de mare însemnătate ştiinţifică, care, azi, înnobilează colecţiile de arheologie şi etnografie ale muzeului judeţean.
Aurel Filimon achiziţionează materiale arheologice şi etnografice aparţinând locuitorilor acestei zone, „fără deosebire de naţionalitate”. Expoziţia permanentă de arheologie şi etnografie, organizată în patru săli de la etajul II al Palatului Culturii, a fost vernisată în aprilie 1934.
(Aurel Filimon joacă un rol important în istoria muzeelor mureşene)
Deşi a fost închis în perioada anilor 1940-1944, colecţiile fiind în stare de conservare, muzeul şi-a continuat activitatea după război, până în 1957, când, prin hotărârea Comitetului Regional de Partid şi a Sfatului Popular Regional, clădirea fostului muzeu de Artă Industrială, de pe strada Horea, a fost pusă la dispoziţia actualului muzeu, deschizându-se aici prima expoziţie permanentă a Muzeului Regional din Târgu-Mureş, respectiv cea de arheologie.
(Muzeul de Ştiinţele Naturii, de pe strada Horea)
Muzeul de Etnografie, în locul unui palat nobiliar
Palatul Toldalagi este unul dintre cele mai însemnate monumente ale oraşului datând din secolul al XVIII-lea. Este primul şi cel mai exigent palat nobiliar ridicat în Tîrgu-Mureş după instalarea în oraş a Tablei Regeşti (forul judecătoresc suprem al Transilvaniei). Comandatarul clădirii fusese contele László Toldalagi (†1779), asesorul Tablei Regeşti. Construcţiile au debutat în 1759 şi s-au derulat în mai multe etape până în 1772, când a fost terminată în întregime şi aripa din spate.
În prima parte a anilor 1940 palatul a găzduit banca Erdélyi Bank Rt. Punerea în practică a planurilor instituţiei care vizau extinderea clădirii a fost din fericire împiedicată de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. În cursul lucrărilor de reabilitare din anii 1960-1961 au fost amplasate în clădire sobele din secolul al XIX-lea, păstrate până în zilele noastre – unele provin din castelul Haller din Sânpaul, altele din clădirile situate în Piaţa Bernády nr. 6, respectiv pe strada Jókai Mór nr. 26. În prezent clădirea găzduieşte colecţia de etnografie a Muzeului Judeţean Mureş.
Se încarcă comentariile...
