Mătrăguna, planta magică a românilor folosită pentru tratarea celor care sufereau de afecţiuni psihice. Femeile o utilizau pentru a avea ochi mai frumoşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mătrăguna este una dintre plantele considerate magice de credinţa populară. Era utilizată pentru calităţile sale psihotrope, afrodisiace, iar femeile o foloseau pentru a avea ochi mai frumoşi. Oamenii o foloseau fără să ştie că este toxică, extrem de periculoasă, şi că foarte uşor consumarea ei poate duce la deces.

Calităţile psihotropice ale mătrăgunei erau cunoscute încă din Antichitate. Amestecat sau nu cu opium şi suc de măselariţă, sucul de mătrăgună era folosit ca antestezic în timpul intervenţiilor chirurgicale din Antichitate până dincolo de Evul Mediu. Mătrguna era folosită şi ca afrodisiac.

Planta era folosită ca antidot al unor afecţiuni neuropsihice, cunoscute sub diferite denumiri, ca „bântuială“, îndrăcitură“ sau „zburător“. În zona Bârladului, în secolul al XIX-lea, fiertura de mătrăgună era băută cu vin de cei alienaţi mintal. De asemenea, în Muntenia din mătrăgună şi alte plante se făcea o fiertură în care se scălda cel care suferea de afecţiuni psihice. Ceaiul de mătrăgună putea duce şi la deces, dacă era luat în cantităţi prea mari.
 

Eliade, interesat de calităţile mătrăgunei


Mircea Eliade a fost interesat de efectele mătrăgunii înainte de plecarea sa în Orient şi şi-a decupat un articol publicat în „Adevărul literar şi artistic“ înainte de a pleca în Orient. În studiul său privind „Cultul mătrăgunei în România“, istoricul religiilor conchide, printre altele: „Românii nu cunosc (...) ritul culesului mătrăgunei cu ajutorul unui câine“. 

Rădăcina sub formă mână cu efecte terapeutice

matraguna

Doar rădăcina plantei, care avea formă de mână de om, era considerată, în credinţa populară, că avea efecte terapeutice.

„În unele zone ale României se credea că numai acea parte din rădăcina plantei care seamănă cu o mână de om ar avea un efect magico-terapeutic asupra tulburărilor neuropsihice. (...) În memoriile sale, Ioan Petru Culianu povesteşte despre întâlnirea lui, în mai 1971, cu un bătrân profesor pensionar din Maramureş care culegea rădăcini de mătrăgună pe care le preda contra cost unei companii de stat pentru a fi folosite în scopuri farmaceutice (extragere de atropină, probabil)“,

notează Andrei Oişteanu, în lucrarea „Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură“. 

Femeile foloseau mătrăguna pentru a avea ochi mai frumuşi

Femeile foloseau mătrăguna pentru a avea ochi mai frumoşi. „Unul dintre efectele secundare ale atropinei este midriaza (dilatarea pupilei), efect folosit şi în medicina modernă, în oftalmologie. În vechime, femeile foloseau mătrăguna ca să-şi provoace dilatarea pupilelor şi să fie astfel mai frumoase. Obiceiul era probabil foarte la modă, de vreme ce a generat denumirea plantei: belladonna“, mai arată Andrei Oişteanu.

Târgu-Jiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite