Poveştile cuiburilor de legionari din România. Fişă informativă a S.I.M.L.R. din 12 aprilie 1948: „în judeţul Dâmboviţa, siguranţa e activă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mişcarea Legionară din Dâmboviţa a fost iniţiată în anul 1932
Mişcarea Legionară din Dâmboviţa a fost iniţiată în anul 1932

În judeţul Dâmboviţa, Mişcarea Legionară a fost iniţiată în anul 1932, de către un grup de intelectuali din localităţile mai importante ale acestuia, în fruntea lor aflându-se avocatul Ion Victor Vojen şi inginerul Victor Dragomirescu (unul din şefii Frăţiilor de Cruce şi membru al Comandamentului de prigoană) şi avocatul Aurel Ionescu.

Aceştia au înfiinţat cuiburi în Târgovişte, Pietroşiţa, Pucioasa şi Găeşti sub denumirea de „Garda de Fier”. 

Una dintre cele mai active zone în care activau legionarii este zona Moreni, Plasa Legionară era împărţită în mai multe sectoare: 

Plasa Legionară Filipeşti Târg - cu reşedinţa în comuna Moreni, condusă de Vasile Atofani, fost telefonist la Societatea Astra Română; 

Sectorul Moreni - condus de Iosif Dusoiu ce ţinea loc de şef de garnizoană al comunei Stavropoleos, care avea sub comandă următoarele garnizoane legionare: Moreni, Stavropoleos, Ederile, Ghirdoveni şi Vornicu Mărgineanu; 
 

• Sectorul Dărmăneşti, sectorul Filipeşti Târg. Garnizoanele la rândul lor aveau legionarii grupaţi în cuiburi; 

Garnizoana Ghirdoveni, condusă de preotul Dumitru Gh. Saghel, compusă din 7 cuiburi, comandată de următorii legionari: Ion Dumitrescu Pruchiu, Ion N. Şerbănescu, Constantin St. Lungu, Gheorghe I. Soare, Marin C. Dragomir, Gheorghe N. Trifescu şi Gheorghe St.Ghica. 

Garnizoana Vornicu Mărgineanu, condusă de Ion Marinescu, era formată din 5 cuiburi şi anume: Cuibul Verde având ca şef pe Ion Marinescu ce deţinea şi funcţia de şef de garnizoană,  Cuibul Biruinţa - preot Constantin Toader,  Cuibul Miţi Dumitrescu - Negreanu Constantin, Cuibul Muncă şi dreptate – Cretoiu Ion,  Cuibul Cezar Popescu - Stelian D. Smaranda. 

DB legionari


 

În ceea ce priveşte istoricul mişcării legionare de pe raza localităţilor Ghirdoveni şi Vornicul Mărgineanu (actualul sat I.L.Caragiale) se poate constata din documente că în perioada interbelică mişcarea legionară din zonă a fost destul de puternică. 

La nivelul localităţii Ghirdoveni, mişcarea cuprindea 91 de membrii, fiind compusă din 7 cuiburi. Una dintre figurile marcante ale acestei mişcări a fost preotul Dumitru N. Saghel, din comuna Ghirdoveni, care i-a îndemnat pe legionari să meargă în pădurea statului pe care au devastat-o în luna noiembrie 1940. 

Tot el a confiscat un butoi de undelemn de la Căminul Cultural Cricovul Dulce din Ghirdoveni. Ion Dumitrescu Pruchiu, şef de cuib şi ajutor de primar din comuna Ghirdoveni a condus rebeliunea, împreună cu alţii, contra agenţilor silvici, motiv pentru care a fost condamnat la un an şi jumătate închisoare. În ziua de 21 ianuarie 1941, legionarii din plasa Filipeşti şi-au trimis reprezentanţii la Moreni, la reşedinţa plăşii unde s-au adunat în faţa sediului legionar, şi au manifestat învinovăţindu-l pe Rioşeanu, fostul subsecretar de stat la Interne. 

image

Aceştia au organizat pentru a doua zi o adunare în stil mai mare pe care au ţinut-o pe dealul Cristiana, la Pădure şi aici cu toţii au declarat solidaritate, hotărând cum să dezarmeze autorităţile şi populaţia şi cum să ocupe instituţiile publice. Legionarii din comuna Vornicu Mărgineanu, în frunte cu gardienii de la Penitenciarul din localitate, înarmaţi cu pistoale, conduşi de preotul Toader Constantin au ocupat localul Primăriei. Ulterior, acestora li s-au întocmit acte de trimitere în judecată dar justiţia i-a achitat. Circula zvonul că pentru ei a intervenit o persoană sus-pusă, in direcţiunea Penitenciarelor. 

Au fost condamnaţi Suga Alexandru din Moreni la 10 ani temniţă grea şi Vasile Atofani tot din Moreni la 15 ani detenţiune riguroasă.
 

Cuiburi de legionari au mai fost în Răzvad, Poiana, Ocniţa, Vârfuri, Bogaţi sau Moroieni.

Judeţul Dâmboviţa a dar şi un deputat. Este vorba de ing. Ion Victor Vojen (comandant legionar, şeful Corpului Muncitoresc Legionar).

DB legionari

„În judeţul Dâmboviţa, Siguranţa e activă” 

În cele câteva luni de activitate de după reorganizare, S.I.M.L.R. a obţinut o recoltă apreciabilă de informaţii, cele mai productive fiind reţelele din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Dintre acestea, o mare importanţa o aveau cele referitoare la atitudinea autorităţilor faţă de Mişcarea Legionară. 

Astfel, într-o fişă informativă a S.I.M.L.R. din 12 aprilie 1948 se arăta:„în judeţul Dâmboviţa, Siguranţa e activă. A început să fie atentă la legionari. Are fonduri mari şi întrebuinţează femei. Este bine organizată, având personal comunist. S-a clasificat la Fişa I/V-a - atitudine faţă de Mişcarea Legionară”.

Unul din aspectele mai puţin studiate ale istoriei Mişcării Legionare se referă la structurile sale, constituite cu oameni din diferite medii sociale, cu funcţii deloc uniforme în cadrul „Legiunii” şi cu mijloace de acţiune diferite pentru realizarea obiectivelor „Mişcării”.

Din Legiune au făcut parte persoane din toate categoriile sociale - profesori, învăţători, preoţi, ingineri, militari, pensionari, studenţi, elevi din ciclul secundar, muncitori şi ţărani.

LEGIONARI ASASINAŢI ÎN DÂMBOVIŢA

Victor Dragomirescu a fost legionar român, unul din şefii Frăţiilor de Cruce şi membru al Comandamentului de prigoană.

Victor Dragomirescu s-a născut în 1912 în comuna Bilciureşti, judeţul Dâmboviţa. Dragomirescu a fost inginer chimist, absolvent al Şcolii Politehnice din Bucureşti. A aderat la Mişcarea Legionară devenind unul din şefii Frăţiilor de Cruce, Corpul Studenţesc Legionar şi a fost decorat cu Crucea Albă de către Corneliu Zelea Codreanu. Crucea Albă era decoraţia acordată legionarilor pentru vitejie non-violentă, pentru desăvârşire sufletească.

Foto: dreapta

DB legionari

După arestarea lui Codreanu a făcut parte din grupul celor 15 care s-au reunit pe 30 aprilie 1938 într-o casă conspirativă situată pe strada Olari nr. 3 din Bucureşti pentru a organiza comandamentul de prigoană, structură ce urma să conducă Mişcarea Legionară în absenţa şefului istoric.

În condiţiile în care se accentua presiunea exercitată de autorităţi asupra Gărzii de Fier, pe 11 februarie 1939 Victor Dragomirescu a încercat să părăsească ţara la bordul unui avion pilotat de un alt legionar, având ca destinaţie Ungaria (sau Polonia după alte surse). Avionul s-a prăbuşit însă la decolarea de pe aeroportul Băneasa şi Dragomirescu a fost spitalizat la Spitalul Militar „Regine Elisabeta”. A fost arestat de către Siguranţă şi închis la Văcăreşti. În închisoare s-a opus organizării comandourilor morţii.

Asasinarea

La 22 septembrie 1939, în ziua următoare asasinării primului ministru Armand Călinescu de către un comandou legionar, Victor Dragomirescu a fost ridicat din închisoare de o echipă de poliţişti condusă de comisarul Alexandru Davidescu, torturat şi asasinat, corpul său fiind incinerat în cursul serii la Crematoriul Cenuşa din Bucureşti. După unele surse, Dragomirescu ar fi fost încă în viaţă în momentul incinerării.

Un an mai târziu, în noaptea de 26-27 noiembrie 1940, concomitent cu Masacrul de la Jilava, comisarul Alexandru Davidescu a fost împuşcat de un grup de legionari în Pădurea Balota-Vlăsia, lîngă Ploieşti, şi a decedat de pe urma rănilor câteva zile mai târziu, la spitalul Schuller din Ploieşti.

Victor Dragomirescu a fost logodnicul legionarei Lucia Trandafir, şefă, între anii 1936 - 1938, a Cetăţuilor de fete, ramura feminină a mişcării legionare.

Legionari asasinaţi în Jud. Dâmboviţa în noaptea d  21-22 septembrie 1939: Niţescu Petre, Lungu Ioan şi Gălmeanu Ioan.

DB legionari

ŞANTIERUL RESTAURĂRII "CRUCII LEGIONARILOR" DE LA MORENI-DÂMBOVIŢA.

Crucea a fost ridicată în 1936 de organizaţia legionară din Moreni, ca un omagiu închinat eroilor căzuţi în războiul de reîntregire dintre 1916 şi 1918. 

Realizată din beton armat cu ţevi masive de fier, crucea avea o înălţime de peste 3 metri şi, după un cubaj elementar se apreciază că are o greutate de cca 2 tone. Masivă şi înaltă, crucea era cunoscută din bătrâni sub numele de "crucea legionarilor" şi oferea celui ce urca pe dealurile din apropierea oraşului Moreni o privelişte impunătoare.

DB legionari

Regimul comunist nu a îndrăznit să o doboare, aşa cum a făcut în alte părţi ale ţării. Bolşevicii s-au mărginit doar la a-i distruge inscripţia care pomenea de legionari.

Paradoxal, abia prin 1999, crucea a fost pusă la pământ, cu ajutorul unor utilaje grele, de nişte nelegiuiţi, produşi ai educaţiei comuniste.

Târgovişte



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite