Oltul rămâne campionul Programului Tomata. Unii fermieri pregătesc deja primele recolte din martie: „Trufandaua rămâne trufanda”
Județul Olt se află pe primul loc la nivel național în ceea ce privește numărul solicitărilor depuse în Programul Tomata 2026. Cu 5.044 de cereri și aproximativ 1.307 hectare de spații protejate declarate, legumicultorii olteni reprezintă aproape o treime din totalul celor înscriși la nivelul întregii țări.

După recalcularea ajutorului, fermierii urmează să primească inițial 1.380 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătrați eligibili, urmând ca diferența până la 1.500 de euro să fie acoperită, potrivit reprezentanților producătorilor, după o rectificare bugetară.
Anul 2026 găsește județul Olt tot în fruntea clasamentului național. Potrivit datelor prezentate de Ion Drăgoi, directorul Direcției pentru Agricultură Județene Olt, în județ au fost depuse 5.044 de solicitări, pentru o suprafață declarată de aproximativ 1.307 hectare.
La nivel național, situația centralizată prezentată de director indică 16.418 solicitări. Aproape 31% dintre cererile depuse în România provin din Olt, unul dintre cele mai importante centre legumicole ale țării și lider absolut al programului încă de la prima ediție.
Valoarea totală calculată pentru sprijinul destinat producătorilor olteni este de aproximativ 90,6 milioane de lei, echivalentul a circa 17,77 milioane de euro, potrivit cifrelor comunicate de Ion Drăgoi.
„Noi avem cel mai mult din toată țara. În total, pe țară sunt vreo 16.418 de solicitări, iar noi avem 5.044”, a explicat directorul DAJ Olt, pentru „Adevărul”.
1.380 de euro în prima tranșă. Fermierii așteaptă diferența până la 1.500 de euro
Una dintre cele mai importante modificări ale ediției din 2026 este legată de cuantumul ajutorului. Schema de sprijin prevede o valoare de 1,5 euro pentru fiecare metru pătrat eligibil, respectiv 1.500 de euro pentru 1.000 de metri pătrați. Suprafețele declarate și numărul mare de beneficiari au determinat însă recalcularea sumelor care urmează să fie plătite. Astfel, producătorii vor primi inițial 1.380 de euro pentru fiecare 1.000 mp, iar diferența de 120 de euro ar urma să fie acordată după o rectificare bugetară, dacă cele transmise reprezentanților legumicultorilor vor fi puse în practică.
Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Olt, spune că situația este una cu care legumicultorii s-au mai confruntat și în anii anteriori. Suprafețele înscrise în program au crescut constant, iar bugetul stabilit inițial nu a ținut întotdeauna pasul cu numărul solicitărilor.
„În prima tranșă se primesc 1.380 de euro, iar după rectificarea bugetară, până la finalul anului, se va primi și diferența până la 1.500 de euro. Un om poate să aibă 5.000, 7.000 de metri pătrați și așa mai departe. În fiecare an suprafețele au crescut, iar bugetul alocat inițial nu ajunge pentru ca fermierii să primească întreaga sumă”, a explicat Ion Păunel.
Reprezentantul producătorilor consideră că decizia de a începe plata cu suma disponibilă în prezent este preferabilă întârzierii întregului ajutor până la identificarea resurselor financiare necesare.
„Domnul ministru a luat decizia ca, până se face rectificarea bugetară, să intre banii mai repede în conturile fermierilor. Această diferență ar urma să vină când va avea loc rectificarea bugetară. Din experiența noastră și din ceea ce s-a întâmplat în fiecare an, s-au găsit resursele bugetare ca toată lumea să primească până la concurența sumei de 1.500 de euro”, a mai declarat președintele Sindicatului Producătorilor Olt.
Pe de altă parte, schema este una de ajutor de minimis, iar prevederile legale permit reducerea proporțională a sumelor în cazul în care valoarea totală a solicitărilor depășește bugetul disponibil. Tocmai de aceea, plata diferenței este, pentru moment, doar o suplimentare așteptată de fermieri.
Bani care vor acoperi inclusiv datoriile acumulate „pe caiet”
Pentru producători, chiar și suma acordată inițial este importantă. Unii au facturi restante către furnizorii de îngrășăminte, semințe, folie sau combustibil, iar alții trebuie să cumpere deja materialele necesare pentru culturile din sezonul următor.
„Ne ajută acești bani. Sunt puțini, dar sunt buni, pentru că foarte mulți fermieri așteaptă acest ajutor de minimis, având un an destul de greu, ca să-și achite facturile restante la diverși furnizori și, bineînțeles, să pregătească și ciclul de producție. Banii aceștia chiar ne vin mănușă”, a explicat Ion Păunel.
Procedura care se finalizează în cele din urmă cu plata presupune verificarea suprafețelor declarate, centralizarea solicitărilor și stabilirea sumelor cuvenite fiecărui beneficiar. Dacă necesarul depășește bugetul disponibil, Ministerul Agriculturii comunică un coeficient de reducere, iar direcțiile județene refac situațiile centralizatoare.
Directorul DAJ Olt, Ion Drăgoi, a confirmat că instituția a trebuit să refacă documentele după modificarea cuantumului ajutorului.
„Le dăm banii pe Tomata, cred că de luni. Deocamdată au fost trei zile în care a trebuit să modificăm din nou hârtiile, pentru că nu mai primesc 1.500 de euro, ci 1.380 de euro. Am refăcut documentele și le-am trimis. Săptămâna viitoare cred că se dau banii”, a declarat Ion Drăgoi.
Fermierii din Olt au început deja pregătirile pentru tomatele extratimpurii
În unele ferme legumicole din județ au început deja lucrările pentru următorul sezon. O parte dintre producători au semănat, au repicat răsadurile și pregătesc solariile pentru plantările care ar putea avea loc încă din luna decembrie.
Miza este obținerea primelor tomate cât mai devreme, planul anumitor legumicultori fiind ca pe primele să le pună pe piață chiar în luna martie, când legumele românești pot avea un avantaj comercial important.
Ion Păunel spune că producătorii care au ales această variantă au început treaba, chiar dacă investițiile sunt considerabile.
„Au început deja unii. Au semănat, iar cei care ies cu tomatele extratimpurii deja au repicat sau repică în continuare. Cam asta se dorește, ca în decembrie să le pună. (...) Avem patru tipuri de tomate: tomate extratimpurii, tomate timpurii, tomate cu ciclu prelungit și tomatele de ciclul al doilea, cele de toamnă. Este o luptă între ei, pentru că au observat și ei că sunt costuri foarte mari ca să iasă primii pe piață, dar o parte dintre ei par să fie profitabili. Trufandaua rămâne trufanda”, a explicat Ion Păunel.
„Sunt buni banii. E rău când nu vor mai fi deloc”
Cursa pentru primele tomate vine la pachet, în fiecare an, cu riscuri uriașe. Încălzirea solariilor în timpul iernii presupune cheltuieli mari, iar evoluția vremii poate schimba radical calculele făcute de producători.
„Tomata“ lui Dragnea se schimbă, nemulţumirile persistă. „De ce sunt obligat să cultiv extratimpuriu?“Simon Idita lucrează 6.000 de metri pătrați de solarii, unde cultivă tomate. Spune că ajutorul de minimis este binevenit, însă nu poate rezolva toate problemele dintr-o fermă care presupune cheltuieli permanente și investiții importante în infrastructură.
„Sunt buni, ce să vă spun. Să vină! E rău când nu vor mai fi deloc”, spune Simon Idita.
Legumicultorul se află într-un proces de modernizare a sistemului de încălzire a solariilor. O parte dintre centralele vechi au fost înlocuite cu echipamente noi, care ar trebui să consume mai puțin și să permită o automatizare mai bună a activității. Investiția este importantă, însă montarea și punerea în funcțiune a echipamentelor au întârzieri. Fermierul așteaptă componentele necesare și instalatorii care trebuie să finalizeze lucrările.
„Sunt alte principii de funcționare, nu mai e nevoie de prezența mea în permanență. Alimentează singure, dar tot e ceva nou, ceva cu care nu știi exact cum să lucrezi”, a relatat legumicultorul.
Automatizarea ar trebui să înlocuiască nopțile albe din miezul iernii, pe care legumicultorii care produc legume extra-timpurii le cunosc atât de bine, însă nu elimină nevoia de supraveghere.
„Nu există automatizare completă. Niciodată. Da, se alimentează singure și nu mai trebuie să te trezești la fiecare trei ore noaptea, dar zi de zi trebuie să fii activ și responsabil. Trebuie să fii atent la omul care este în spatele tău, la omul din dreapta, la omul din stânga. Nu poți să lași lucrurile să meargă singure”, explică Simon Idita.
Fermierul recunoaște că investiția în modernizare nu este una simplă și că eficiența noilor sisteme va putea fi evaluată abia după ce acestea vor funcționa în condiții reale.
Deși lucrează de mulți ani în legumicultură, iar experiența acumulată ar trebui să îi permită să planifice din timp lucrările, pe legumicultorul din Pleșoiu întârzierile echipamentelor și cheltuielile tot mai mari îl pun în încurcătură când vine vorba de pregătirea următorului sezon. Lista lucrărilor pe care le-a planificat e lungă: montarea instalațiilor, realizarea rețelelor de apă, pompele de recirculare, țevile, coșurile, paturile de cultură, foliile și pregătirea solului. În plus, e nevoie de cantități mari de gunoi de grajd și de oameni la lucru. Fermierul spune că a ajuns să lucreze până aproape de miezul nopții pentru a recupera întârzierile.
„Dacă nu am face seara până la ora 11-12, încă șase ore, ce ne-am propus noi aici nu ar avea cum să fie gata. Sunt coșurile, instalațiile, țevile, lipiturile, dublurile, bălegarul băgat, 100 și ceva de tone, 12 tractoare, oameni zi de zi. E o nebunie totală”, explică Simon Idita.
Forța de muncă, o problemă care nu poate fi rezolvată prin automatizare
Chiar dacă unele operațiuni pot fi mecanizate sau automatizate, legumicultura presupune în continuare multă muncă manuală, în special în perioadele de pregătire a culturilor, întreținere și recoltare. Simon Idita, ca mai toți legumicultori, își plătește deja zilierii la ora lucrată, la un tarif de 15 lei/oră, suplimentat atunci când condițiile o cer.
„Nu mai poți să te uiți că oamenii lucrează șapte ore și să spui că ar fi bine să le dai mai puțin. Sunt femei de 60 și ceva de ani care vin să lucreze. Important este că le avem, cât timp le mai avem”, spune fermierul.
Întrebat ce îl determină să continue, în ciuda tuturor dificultăților, Simon Idita oferă un răspuns amar: „Noi nu mai vedem altceva”. Discuțiile, planurile și preocupările se învârt permanent în jurul solariilor, al instalațiilor, al foliilor, al răsadurilor și al problemelor care apar în fiecare zi.
Spune că, după atâția ani, agricultura ajunge să ocupe aproape tot timpul familiei sale.
„Dacă ai acumulat 99% cunoștințe despre lucrurile astea, ai impresia că numai asta există. Nu mai vezi altă variantă. Stai și vorbești numai despre folii, despre dubluri, despre instalații, despre toate”, povestește Simon Idita.
În ciuda eforturilor, legumicultorul, unul dintre cei recunoscuți pentru calitatea legumelor produse, nu e sigur că investițiile făcute vor aduce rezultatele dorite. Renunțarea, în schimb, ar însemna pierderea unei activități construite în ani de muncă.
Legumicultorul mai atrage atenția că un an bun nu înseamnă neapărat și profit când tot tragi de datorii din urmă.
„Tu ești bucuros că ai făcut și 200 de milioane, dar trebuie să te uiți și la ce ai cheltuit. Ai băgat bani de la început, înainte să te apuci de cultură, ai mai băgat și pe parcurs. Iar când termini, îți dai seama că ai muncit ca să plătești ce ai rămas dator”, explică fermierul. Situația în care se află legumicultorii se răsfrânge inclusiv asupra magazinelor și furnizorilor care livrează produse agricole „pe caiet”. Se cumpără semințe, îngrășăminte și alte materiale pe credit și se achită facturile după recoltare și vânzare. Dacă prețurile sunt mici sau producția este afectată, plata datoriilor se amână, iar întregul lanț comercial resimte efectele.
Record de suprafaţă cultivată în programul Tomata. „Rămânem pe primul loc de departe. Vedem de anul viitor, că vine e-factura”Cine poate primi ajutorul de la stat
Schema de sprijin pentru cultivarea legumelor în spații protejate este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2025 și se aplică în perioada 2025–2027. Cunoscută drept „Programul Tomata”, aceasta nu se adresează exclusiv cultivatorilor de roșii, susținând producția mai multor categorii de legume cultivate în sere și solarii.
Valoarea ajutorului de minimis este de 1,5 euro pentru fiecare metru pătrat eligibil, echivalentul a 1.500 de euro pentru 1.000 mp. Pentru anul 2026, plata efectivă comunicată de reprezentanții DAJ Olt și de reprezentantul producătorilor este însă de 1.380 de euro pentru fiecare 1.000 mp. Diferența de 120 de euro este așteptată după o eventuală suplimentare a fondurilor, prin rectificare bugetară.
Fermieri se pot înscrie în program cu următoarele legume: tomate; ardei gras, ardei lung, gogoșar și ardei iute; castraveți; ceapă verde; fasole păstăi; salată; spanac; varză; vinete.
Tomatele au rămas etalonul, iar acestea trebuie cultivate pe o anumită suprafață minimă, în funcție de dimensiunea exploatației, restul suprafeței putând fi ocupat de celelalte legume eligibile.
Pentru a beneficia de ajutor, sunt de asemenea impuse anumite cantități pentru producție și valorificare. Pentru fiecare 1.000 mp, producțiile minime sunt: 3.000 kg la tomate, 2.000 kg la ardei gras, lung și gogoșar, 600 kg la ardei iute, 4.000 kg la castraveți, 1.500 kg la fasole păstăi, 10.000 plante la salată, 1.000 kg la spanac, 4.000 kg la varză, 4.000 kg la vinete, 100.000 de plante la ceapă verde.
Producția trebuie recoltată și valorificată până cel târziu la 15 octombrie 2026, prin cooperative, grupuri și organizații de producători, dar și direct, în piețe, târguri, magazine, lanțuri de retail sau către unități de procesare.
Dovada comercializării se face prin documentele prevăzute de lege, respectiv file din carnetul de comercializare sau facturi electronice și documentele justificative aferente.
Fermierii trebuie să exploateze minimum 1.000 mp de sere sau solarii, să fie înregistrați în Registrul agricol și să dețină documentele care atestă dreptul de utilizare a suprafeței.
De asemenea, este obligatorie ținerea Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat și avizat de Oficiul Fitosanitar Județean, pentru că legumele trebuie să respecte limitele maxime admise pentru reziduurile de pesticide.
Un alt criteriu este respectarea plafonului de 50.000 de euro pentru ajutoarele de minimis acordate într-o perioadă de trei ani.




















































