Record de suprafaţă cultivată în programul Tomata. „Rămânem pe primul loc de departe. Vedem de anul viitor, că vine e-factura”

Fermierii care s-au înscris să primească sprijin pentru cultivarea legumelor în spații protejate au reușit să depună documentele de valorificare la timp, deși existau temeri. În Olt, județul cu cei mai mulți solicitanți, s-a ajuns la 1.200 de hectare, cea mai mare suprafață de până acum.

În Dolj s-a solicitat sprijin pentru peste 250 hectare cu legume în solarii FOTO: DAJ Dolj

Oltul înregistrează în acest an cea mai mare suprafață cultivată cu legume în spații protejate pentru care s-a solicitat sprijin, deși fermierii înscriși în programul „Tomata”, așa cum este acesta cunoscut, sunt mai puțini. Situația se explică prin modificarea condițiilor din program, 2025 fiind primul an în care legumicultorii nu mai sunt limitați la doar 1.000 m.p. pentru care pot primi sprijin. Modificarea a fost făcută pentru a limita fărâmițarea fermelor în acte, pentru că, dornici să obțină sprijinul, fermierii depuneau cereri și în numele altor membri ai familiei. Dezavantajați din acest punct de vedere au ajuns în timp legumicultorii care au accesat și alte proiecte europene și care nu au mai putut face modificări de acest tip.

În 2025, sprijinul care se acordă pentru cultivarea legumelor în sere și solarii a scăzut la 1.500 euro/m.p. (de la 3.000 euro), compensând în schimb faptul că pot solicita sprijin pentru toată suprafața cultivată și nu doar pentru tomate. Condiția, una dintre ele, este ca fiecare dintre culturi să se regăsească pe minimum 1.000 m.p..

Programul include în acest an nouă legume eligibile: tomate, ardei, castraveți, vinete, varză, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde.

45 de fermieri au renunțat

Județul Olt reunește cei mai mulți legumicultori care solicită an de an sprijin în acest program, fiind câteva bazine legumicole renumite. Termenul limită pentru depunerea documentelor care dovedesc valorificarea cantităților impuse prin program a expirat în această săptămână, iar datele Direcției Agricole Județene Olt arată că în 2025 este cea mai mare suprafață cultivată pentru care fermierii cer cei 1.500 euro/m.p..

Dacă anul trecut numărul solicitanților a fost de peste 8.000, în condițiile limitării suprafeței la 1.000 m.p./fermier, în acest an sunt puțin peste 5.000 de fermieri eligibili. Suprafețele, în schimb, totalizează peste 1.200 de hectare, după cum a precizat, pentru „Adevărul”, directorul DAJ Olt, Ion Drăgoi.

„Am încheiat cu 5.030 de dosare eligibile și 45 au fost neeligibile. De fapt, nu ne-au mai notificat să mergem în control. Cei 45 aveau în total 13 hectare. Mai sunt alți 60 care nu au adus documentele de valorificare. Rămânem pe primul loc, de departe”, a precizat Drăgoi.

Mobilizarea fermierilor este surprinzătoare, având în vedere faptul că la începutul acestei luni la DAJ Olt încă erau așteptați mii de fermieri care aveau de depus documente contabile care atestă că au vândut produsele cu respectarea metodologiei. Situația s-a schimbat după ce Ministerul Agriculturii a anunțat modificarea adusă legislației, permițându-le fermierilor să certifice vânzarea și cu bonuri fiscale.

„Cu o săptămâna jumătate înainte de 24 așa era. După care a fost un val de prezentări, le-au dus la primării, în sudul județului, și primăriile ni le-au adus nouă. Cei mai mulți fermieri sunt persoane fizice. Dar de anul viitor, și persoane fizice și firme vor lucra cu e-factura, intră toată lumea pe e-factura. Probabil că vor fi mai puțini”, a mai spus Drăgoi.

Deși 1.500 euro/m.p. nu este o sumă foarte mare, cum un ajutor colosal nu era nici atunci când se acordau 3.000 euro/m.p., Programul „Tomata” a determinat în județ creșterea substanțială a suprafețelor protejate. „De la câteva solarii destul de rudimentare s-a ajuns astăzi la ce se poate vedea cu ochiul liber pe Valea Oltului. Mulți le au încălzite, și-au cumpărat centrale, iar un merit a avut și acest program, să știți. 3.000 euro în ciclul 1 și 1.000 euro în ciclul 2, cum a fost în anii trecuți, însemna 200 milioane lei vechi. Puteau să-și plătească zilierii. Mulți au muncit singuri și au acoperit alte cheltuieli, pentru că au cheltuieli cu erbicide, cu tratamente, cu de toate”, a mai spus Drăgoi.

Cele mai mari suprafețe cu care s-au înscris fermierii sunt de 2-3 hectare, în această situație fiind aproximativ 15 fermieri, a precizat directorul DAJ Olt. Suprafața nici nu poate fi, de altfel, cu mult mai mare de atât pentru că prin program una dintre condițiile impuse este ca un fermier să nu încaseze, în trei ani, mai multe de 50.000 euro din ajutoare de minimis (plafonul a fost crescut de la 20.000 euro).

Ca și în anii trecuți, cele mai multe solicitări au venit din Scărișoara și Izbiceni, localități urmate de Tia Mare și Cilieni.

„Cel mai dureros e atunci când nu găsesc să vândă”

Și în județul vecin, Dolj, numărul dosarelor este mai mic decât anul trecut, însă suprafața a crescut, explicațiile fiind cele anterior enunțate. Sunt 1.649 de beneficiari, iar suprafața totală se apropie de 260 de hectare. Tomatele sunt principala cultură pentru care s-a cerut sprijinul – 190,5 hectare, cu ardei au fost cultivate 38 hectare, cu castraveți – aproape 20 hectare, cu fasole – 6,45 hectare, cea mai mică suprafață fiind cultivată cu ceapă verde, doar 1.800 m.p.

Localitățile fruntașe în Dolj sunt: Desa, Dăbuleni - Călărași, Teascu, Poiana Mare și Ciupercenii Noi.

Directorul DAJ Dolj, Sorin Agapie, a precizat că modificările aduse în privința documentelor cu care pot dovedi comercializarea le-au fost de mare ajutor legumicultorilor. „Ei, oricum, valorificaseră și aveau așa ceva, iar simpla depunere a documentelor le-a permis să devină eligibili”, a precizat Agapie. Cum va fi de anul viitor, dacă se va trece sau nu integral la e-factura, rămâne de văzut, fermierii care nu folosesc acest sistem de facturare trăgând speranță că termenul se va proroga din nou.

Pe de altă parte, susținerea legumicultorilor ajută în fapt mult mai multe sectoare, punctează Agapie. „Beneficiarii nu sunt numai dumnealor, fiindcă merg și achiziționează benzină, achiziționează semințe, pesticide, folie, materiale de construcție să-și mai extindă exploatația. De asemenea, autoturisme sau autoutilitare, ca să poată să-și deplaseze producția către diferite piețe unde prețurile sunt mai atractive pentru dumnealor ca și producători și atunci e un lucru extraordinar. Cel mai dureros e atunci când nu găsesc să vândă, când nu merge desfacerea și le aruncă la marginea localității. (...) Și în Italia și în statele celelalte europene există programe de genul acesta, tip minimis, și la tomate și la celelalte legume. Doar că acolo procesatorii vin și stau de vorbă cu producătorii și stabilesc dinainte prețul de achiziție, în funcție de calitatea solului, în funcție de prețul răsadului, în funcție de tehnologia care se folosește, de costurile cu înființarea și valorificarea producției.

La noi există această fractură care să sperăm ca în timp să se repare, mai ales că prin programele DR16 și DR23 se încurajează procesarea acestor produse și atunci există posibilitatea ca cei care vor accesa aceste programe să valorifice produsul finit și să nu mai fie o problemă privind desfacerea producției de legume. Adică e bine că oamenii cultivă, dar ideal ar fi să știe totuși din timp pentru ce fac lucrul acesta, să știe unde vând”, a mai spus directorul DAJ Dolj.

Asocierea în cooperative care chiar să funcționeze ar schimba și mai mult oportunitățile pentru micii fermieri care ar avea, pe de o parte, beneficii legate de valorificarea producției, iar pe de alta punctaje suplimentare la accesarea de fonduri europene, anumite scutiri la plata impozitului, putere de negociere pentru aprovizionarea cu in-put-uri etc..