Județul cu industrie dezvoltată, dar șomaj aproape dublu față de media națională. Meseriile care îi ajută pe șomeri să treacă hopul

Deși are o industrie bine reprezentată, un județ din sudul țării înregistrează un șomaj aproape dublu față de media națională. 

Șomajul a ajuns în Oolt al 6,22%, față de 3,34% media națională FOTO: arhiva/A. Mitran

Numărul șomerilor a ajuns, la sfârșitul lunii februarie 2026, la 8.032 persoane în județul Olt, rata șomajului raportată de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă fiind de 6,22%, față de 3,34% rata la nivel național.

Este județul în care au rămas în picioare, și continuă să fie printre principalii angajatori, și fabrici-etalon în comunism (combinatul de producere a aluminiului ALRO, fabrica de țevi fără sudură Artrom, fabrica de piese turnate din aluminiu Altur etc.), iar în ultimele decenii au fost construite și altele (fabrica de anvelope Pirelli Tyres, fabrica de cabluri Prysmian etc.). Cel mai mare angajator, fabrica de anvelope, de exemplu, are peste 4.000 de lucrători din totalul celor peste 78.500 salariați raportați, în Olt, de INS la finele lunii ianuarie 2026.

Cu toate acestea, creșterea șomajului este aproape constantă. Cu o industrie concentrată în principal în zona Slatina, mediul rural, în special localitățile aflate la distanță mare față de oraș, are cel mai mult de suferit.

Regiunea Sud-Vest - cel mai mare șomaj între zonele țării

Oltul nu reprezintă însă o excepție în zonă. Chiar mai mult, în regiunea Sud-Vest, în care rata șomajului raportată de ANOFM este de 6,41%, Oltul stă mai bine decât Dolj – cu șomaj de 8,76% și Mehedinți – rată de 8,76%, dar mai rău decât Gorj – 4,15% și Vâlcea – 3,21%. Regiunea Sud-Vest este, potrivit statisticii ANOFM, cea mai afectată de șomaj, la polul opus situându-se București – 0,46%, Regiunea Nord-Vest – 2,94% și Regiunea Vest – 2,55%.

Câștigul salarial mediu net în Olt se apropie de 5.000 lei, fără să-l fi atins. În noiembrie 2025, câştigul salarial mediu net a fost de 4.833 lei, inferior câștigului salarial net pe total ţară, care fost de 5.615 lei. La acel moment Oltul ocupa locul 16 la nivel național și locul al doilea, după județul Dolj, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Potrivit datelor INS, în industrie și construcții se câștiga cel mai bine (4.934 lei), în vreme ce veniturile cele mai mici erau în agricultură (4.312 lei).

Din totalul salariaților, peste jumătate (52%) activează în domeniul serviciilor, sector urmat de industrie și construcții – 44%. Agricultura, în ciuda suprafeței mari agricole, concentrează doar 4% din angajații cu forme legale.

Din cei peste 8.000 de șomeri aflați în evidențele serviciului public de ocupare la finele lunii februarie, doar 1.227 erau șomeri indemnizați.

Nu numărul șomerilor reprezintă cea mai mare problemă, atrag constant atenția autoritățile, ci nivelul acestora de instruire.

„Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Olt (43,12 %), apoi șomerii cu nivel de instruire primar și fără studii (19,54 %), urmat de cei cu nivel de instruire liceal (18,09 %), iar 17,30% au cei cu nivel de instruire profesional. Șomerii cu nivel de studii superioare au o pondere de 1,94 %”, arată AJOFM Olt.

Pentru că cei mai mulți șomeri au școală puțină, șansele lor de angajare sunt cu mult mai mici, consilierii de ocupare stabilind că, din totalul șomerilor olteni, 1.845 sunt persoane foarte greu ocupabile, 4.298 greu ocupabile, 1.800 mediu ocupabile și doar 89 sunt persoane ușor ocupabile.

„Cred că, ușor, ușor, va scădea”

Directorul AJOFM Olt, Constantin Câtu, spune că șomajul a crescut în ultima perioadă pe fondul restructurării sectorului comercial și cel al confecțiilor din textile, ultimul fiind foarte bine reprezentat în județ. În plus, se adaugă construcțiile, un domeniu din care constant, în vremea rece, vin șomeri.

„Acum cred că ușor, ușor o să scadă, pentru că se reiau angajările în construcții. În sectorul de confecții e mai greu”, a precizat șeful AJOFM Olt, pentru „Adevărull”. Fabricile de confecții din textile traversează o perioadă dificilă, în care fie nu mai reușesc să încheie contracte (se lucrează preponderent în sistem lohn), fie lucrează pe contracte cu valori din care nu se mai  acoperă creșterea salariilor și de aici nevoia de a găsi soluții, inclusiv prin micșorarea echipelor.

Pe de altă parte, faptul că de pe băncile liceelor ies absolvenți care se integrează foarte greu pe piața muncii este un aspect pe care AJOFM încearcă să-l corecteze prin cursuri de calificare sau recalificare, dincolo de informare și consiliere privind cariera.

De ce există acest dezechilibru între ce solicită piața muncii și ce oferă școala este, în schimb, o discuție amplă. Sistemul de învățământ ar trebui să se orienteze acum spre meserii care vor fi căutate peste cel puțin patru ani, or într-o dinamică precum cea pe care o trăim această adaptare este greu de realizat, explică directorul AJOFM Olt.

Ce poate face serviciul public de ocupare – în măsura în care există fonduri, iar în anumite perioade acest aspect este unul delicat – este să recalifice.

Dintre meseriile pe care le pot deprinde relativ repede și care-i ajută pe șomeri, fie ei proaspăt absolvenți sau persoane cu experiență în câmpul muncii, să-și găsească rapid un loc de muncă sunt cea de lucrător comercial și, respectiv, meseriile din domeniul igienei corpului uman – manichiurist/pedichiurist, hair-stilist etc..

„Aceste locuri de muncă sunt foarte căutate. Și vă spun de ce. Când iese de pe băncile școlii un tânăr care nu are altă soluție, se duce și se angajează la un magazin, sau la un restaurant, sau la o mizerie, sau undeva la cosmetică. De ce? Pentru că acolo se poate integra rapid, încearcă și vede că are posibilitatea să-și câștige un bănuț dacă muncește și se integrează ușor. Că după aceea alege să plece în altă meserie, după un an, doi, trei ani, aproape toți fac asta. Vor la mai bine, la mai mult”, arată directorul Constantin Câtu.

Pe de altă parte, în ciuda ratei șomajului peste cea națională,aspectul pozitiv este că din industria olteană nu sunt semnale de concedieri, apreciază directorul AJOFM Olt, situație care din păcate există în alte județe în care funcționează fabrici din domenii aflate în contracție.

O altă oportunitate pentru șomeri este ucenicia la locul de muncă, o șansă și pentru ei și pentru angajator - care primește sprijin pentru plata salariului.

Două localități din Olt nu au șomeri

Cu toate eforturile, rămân însă mii de șomeri pentru care se vor găsi în continuare greu soluții, admite Câtu. Sunt persoane din zona rurală, din localități în care angajatorii sunt puțini, iar legătura cu mediul urban este dificilă. Zona de sud este cea mai expusă din acest punct de vedere, locurile de muncă vacante fiind puține sau aproape deloc.

Conform datelor statistice publicate de ANOFM, din totalul celor peste 8.000 de șomeri, în municipiul Slatina, cea mai mare localitate din județ (aproape 70.000 locuitori), sunt aproximativ 400, în Caracal (care are mai puțin de 28.000 locuitori) sunt 259 șomeri, în Corabia (oraș cu mai puțin de 13.500 locuitori) – 317 etc.. În Orlea, o localitate din sudul județului care are mai puțin de 1.300 locuitori, sunt 245 de șomeri, în Dobrun, o localitate de asemenea mică, cu o populație de puțin peste 1.300 locuitori la ultimul recensământ, sunt 167 șomeri înregistrați, în Fărcașele (de data aceasta o comună cu peste 4.200 locuitori) sunt 171 șomeri etc. La polul opus se situează două localități cu zero șomeri: Vișina Nouă și Gura Padinii, urmate de Grădinile – cu doar trei șomeri înregistrați în bazele ANOFM.