Analiză Revoluție în legislația anticorupție: pedepse minime obligatorii din 2028. „Prevenția devine obligație, nu ornament”

Publicată recent în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva (UE) 2026/1021 privind combaterea corupției introduce un set de reguli minime obligatorii pe care toate statele membre, inclusiv România, vor trebui să le transpună în legislația națională până în iunie 2028.

Ministerul Public. FOTO: Inquam Photos / George Călin

Consiliul UE a adoptat directiva pe 29 aprilie, iar statele membre au la dispoziție 24 de luni pentru transpunerea prevederilor în legislația națională și 36 luni pentru implementarea completă a mecanismelor de prevenție și evaluare a riscurilor.

Până acum, cadrul european anticorupție se baza pe două instrumente considerate depășite: o decizie-cadru din 2003 privind corupția în sectorul privat și convenția din 1997 referitoare la corupția care implica funcționari europeni sau naționali. Diferențele majore dintre legislațiile statelor membre au creat, în timp, dificultăți de cooperare și zone gri juridice. Fostul judecător Cristi Danileț atrage atenția că miza directivei depășește simpla armonizare tehnică a legislațiilor.

„Directiva nu este o simplă declarație politică. Ea stabilește standarde minime obligatorii pentru definirea infracțiunilor de corupție, sancțiuni, prevenție, investigare, protecția avertizorilor de integritate și cooperare între statele membre. Uniunea Europeană spune clar că nu mai este suficient ca fiecare stat să aibă reguli foarte diferite, pentru că aceasta afectează statul de drept, democrația, economia și încrederea publică”, a explicat Cristi Danileț.

La rândul său, Sindicatul Europol subliniază că noul cadru marchează o ruptură față de sistemul anterior.

„Spre deosebire de actualul sistem, bazat pe reguli diferite de la o țară la alta, noul cadru introduce o definiție comună a corupției și sancțiuni minime obligatorii la nivel european. Actele de corupție nu mai pot fi interpretate local, iar statele care au tratat superficial fenomenul vor fi nevoite să își consolideze legislația și instituțiile. România are la dispoziție 24 de luni pentru transpunerea directivei în legislația națională și 36 luni pentru implementarea completă a mecanismelor de prevenire și evaluare a riscurilor”, a transmis Sindicatul Europol.

Ce devine infracțiune la nivel european

Directiva obligă toate statele membre să incrimineze uniform mita în sectorul public și privat, traficul de influență, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, exercitarea ilegală a funcțiilor publice, ascunderea produselor corupției și îmbogățirea rezultată din infracțiuni de corupție. De asemenea, tentativa, complicitatea și instigarea vor fi incriminate obligatoriu. O schimbare majoră privește extinderea definiției funcționarului public.

„Noțiunea de funcționar public este largă. Nu sunt avuți în vedere doar funcționarii clasici, ci și persoanele care exercită funcții publice, inclusiv în instituții europene, organizații internaționale, instanțe internaționale, întreprinderi controlate de stat sau entități care prestează servicii publice. Arbitrii și jurații sunt asimilați funcționarilor publici. Orice persoană care deține o funcție legislativă la nivel național, regional sau local este asimilată funcționarului național”, a precizat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol rezumă astfel noile obligații europene.

„Pentru prima dată, sunt definite și tratate la fel la nivel european activități precum mita în sectorul public și privat, traficul de influență, deturnarea de fonduri, obstrucționarea justiției, îmbogățirea din fapte de corupție, ascunderea bunurilor provenite din corupție și exercitarea ilegală a funcțiilor publice”, a transmis Sindicatul Europol.

Pedepse minime obligatorii și sancțiuni pentru companii

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unor pedepse minime obligatorii la nivel european. Statele membre nu vor mai putea coborî sub anumite praguri prin legislație națională.

Mita cu încălcarea atribuțiilor de serviciu va trebui sancționată cu cel puțin 5 ani de închisoare. Deturnarea de fonduri, îmbogățirea ilicită și ascunderea produselor corupției vor atrage cel puțin 4 ani de detenție, iar traficul de influență și mita în sectorul privat minimum 3 ani. Directiva introduce sancțiuni severe și pentru firme.

„Persoanele juridice pot răspunde sever. Companiile pot fi sancționate pentru infracțiuni de corupție comise în beneficiul lor. Amenzile pot ajunge, în anumite cazuri, până la 5% din cifra de afaceri mondială sau la un plafon alternativ de 40 de milioane de euro. Persoanelor juridice nu li se permite să evite răspunderea recurgând la intermediari, inclusiv la persoane juridice conexe”, a subliniat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol consideră că noua directivă va afecta direct și mediul economic care a tratat corupția ca instrument de influență.

„Directiva introduce pedepse minime obligatorii, ceea ce limitează posibilitatea statelor de a aplica sancțiuni mai blânde prin legislație națională. În unele cazuri, pedepsele pot ajunge până la 5 ani de închisoare, iar companiile implicate riscă amenzi de până la 5% din cifra de afaceri globală sau până la 40 de milioane de euro. Sancțiunile pentru firme vor fi mult mai dure decât în prezent, inclusiv prin amenzi proporționale cu cifra de afaceri globală”, a arătat Sindicatul Europol.

Imunitatea nu mai poate deveni impunitate

Un capitol cu impact direct asupra României privește regimul imunităților parlamentare și al protecției acordate înalților demnitari. Directiva recunoaște existența imunităților constituționale, însă cere explicit statelor să creeze mecanisme eficiente pentru ridicarea acestora în dosarele de corupție.

„Imunitatea nu trebuie să devină impunitate. Directiva recunoaște existența imunităților constituționale și parlamentare, dar cere statelor să asigure posibilitatea ridicării lor în cauzele de corupție. Ideea este simplă: protecția funcției publice nu trebuie transformată în protecția corupției. Protejarea nejustificată a unor persoane care dețin funcții publice de răspunderea pentru infracțiunile de corupție ar putea submina încrederea publică”, a explicat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol consideră că mesajul transmis către clasa politică este unul direct.

„România nu va mai putea adapta definițiile sau sancțiunile în funcție de contextul politic intern, totul fiind aliniat la standarde europene comune statelor membre. De la Bruxelles se transmite un mesaj foarte clar, respectiv că actele de corupție nu mai pot fi interpretate local”, a transmis Sindicatul Europol.

Accentul se mută de la reacție la prevenție

Noua directivă nu se limitează la sancțiuni penale, ci obligă statele să dezvolte sisteme reale de prevenție. Printre obligațiile introduse se numără elaborarea unor strategii naționale anticorupție, evaluări periodice ale sectoarelor vulnerabile, instituții specializate independente, reguli clare privind conflictele de interese, lobby-ul, declarațiile de avere și fenomenul „ușilor turnante”.

Documentul recunoaște explicit rolul societății civile, al mediului academic și al jurnalismului de investigație în detectarea faptelor de corupție.

„Prevenirea devine obligație, nu ornament. Statele trebuie să aibă strategii naționale anticorupție, organisme specializate, evaluări de risc, formare pentru funcționari și magistrați, mecanisme de transparență, reguli privind conflictele de interese, declarațiile de avere, finanțarea politică, lobby-ul și fenomenul ușilor turnante. Directiva afirmă explicit rolul ONG-urilor, mediului academic, jurnaliștilor și jurnalismului de investigație în detectarea corupției și în apărarea statului de drept”, a arătat Cristi Danileț.

Ce înseamnă concret pentru România

România dispune deja de instituții precum Direcția Națională Anticorupție, Direcția Generală Anticorupție și Agenția Națională de Integritate, precum și de mecanisme precum declarațiile de avere și strategiile anticorupție. Directiva europeană va obliga însă autoritățile să demonstreze eficiența reală a acestor instrumente.

„Pentru România, această directivă nu înseamnă că sistemul penal trebuie regândit de la zero. Dar directiva va obliga la o verificare serioasă: sunt definițiile suficient de clare? Sunt sancțiunile eficiente? Sunt instituțiile anticorupție suficient de independente și bine finanțate? Sunt protejați real avertizorii de integritate? Avem date statistice credibile? Există prevenție sau doar reacție penală după scandal?”, a punctat Cristi Danileț.

Dincolo de obligațiile tehnice, noua directivă deschide o discuție mai amplă despre capacitatea statelor europene de a reconstrui încrederea publică în instituții.

„Miza reală nu este doar pedepsirea corupților, ci reconstruirea unui sistem în care funcția publică să fie exercitată cu integritate, transparență și responsabilitate. Corupția nu fură doar bani, ci fură încredere, egalitate, competență și viitor”, a concluzionat Cristi Danileț.

Sindicatul Europol avertizează însă că succesul directivei va depinde de modul în care statele membre vor aplica efectiv noile reguli.

„Noua directivă poate deveni unul dintre cele mai puternice instrumente de presiune asupra statelor care au tratat anticorupția mai degrabă formal decât structural. Rămâne însă de văzut dacă aceste obligații vor duce la o reformă reală sau vor rămâne doar o nouă etapă birocratică impusă de la Bruxelles”, a conchis Sindicatul Europol.