Hainele second-hand s-ar putea scumpi considerabil. „Nu o să poată nimeni să respecte legislația cum e scrisă în acest moment”

Un proiect de act normativ privind introducerea pe teritoriul țării a produselor utilizate, reparate sau recondiționate riscă să afecteze grav companiile de second-hand care activează legal pe piață, consecințele imediate fiind creșterea prețului produselor second-hand și chiar șomaj în sector, atrage atenția industria.

Piața second-hand va fi supusă unor noi reglementări FOTo: Pixabay

Ministerul Mediului a pus recent în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care reglementează introducerea pe teritoriul țării a produselor utilizate, reparate sau recondiționate. S-a pornit de la obiectivul legitim de a se stopa importul de deșeuri sub umbrela „second-hand”, care riscă să sufoce România, însă afectează operatorii legitimi de pe piață. Anumite prevederi din ordonanță sunt aproape imposibil de pus în practică, în timp ce altele necesită costuri suplimentare care vor crește prețurile finale atât de mult încât produsele second-hand nu se vor mai putea vinde, atrag atenția reprezentanții Asociației Române pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (ARETEX).

Noul proiect al ordonanței second-hand e în contradicție cu Directiva (UE) 2025/1892 privind deșeurile și poate atrage procedura de infringement. În plus, peste 10.000 de oameni își pot pierde locurile de muncă, iar prețul produselor second-hand, cumpărate constant de peste 50% dintre români, ar putea crește, avertizează ARETEX, cerând retragerea și modificarea substanțială a proiectului.

Amenzi foarte mari și obligații imposibil de îndeplinit

Deși s-a pornit de la un obiectiv susținut inclusiv de companiile de second-hand, respectiv stoparea importurilor de deșeuri care intră în țară sub denumirea de produse second-hand, obligațiile suplimentare impuse companiilor care acționează legal în sector riscă să afecteze direct economia circulară și să genereze efecte contrare obiectivelor de mediu. Concret, aceste companii vor avea obligația să obțină avize prealabile, să folosească registre speciale și aplicații de trasabilitate, să eticheteze produsele individual etc. În plus, sancțiunile contravenționale cresc până la sume uriașe, de 100.000 lei iar unele abateri administrative pot atrage inclusiv răspundere penală, reprezentanții industriei considerând că aceste măsuri sunt mai restrictive decât cele aplicate deșeurilor propriu-zise și vor afecta în special operatorii care respectă legislația și contribuie la reducerea deșeurilor textile prin reutilizare.

„Susținem intenția legitimă a statului de a combate importurile ilegale de deșeuri textile, un fenomen care afectează inclusiv operatorii corecți din industria second-hand. În forma actuală însă, proiectul introduce o serie de reglementări și sancțiuni disproporționate, care riscă să blocheze o parte importantă a economiei circulare. Vorbim despre un sector care susține mii de locuri de muncă, contribuie la bugetul de stat, oferă cetățenilor acces la îmbrăcăminte la prețuri accesibile și reduce semnificativ amprenta de carbon asociată consumului de haine”, a declarat Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.

ARETEX mai atrage atenția că proiectul de OUG creează confuzii între produsele reutilizabile și deșeurile textile, folosind definiții și termeni necorelați cu legislația deja existentă. Este nevoie de consultare pentru elaborarea unui act normativ care să nu intre în incompatibilitate cu noua Directivă europeană privind deșeurile, susțin reprezentanții ARETEX, motiv pentru care s-a cerut instituirea unui grup de lucru permanent pentru textile post-consum, cu mandat clar privind criteriile end-of-waste și ghidurile de sortare pentru reutilizare.

„Eticheta produsului trebuie să conțină compoziția și aditivii pe care i-a folosit producătorul”

Președintele ARETEX a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul”, care sunt prevederile care îngrijorează industria și ce efecte vor avea acestea dacă proiectul nu va fi modificat.

„Din ce citim în ordonanța respectivă, există o listă întreagă de restricții care sunt aplicabile pentru produsele second-hand. Aici, de exemplu, mă refer la niște obligații de etichetare. Sau la obligații ca acestea să fie tratate, curățate, călcate și spălate. (...)Vă dau un exemplu relevant: eticheta produsului trebuie să conțină compoziția și aditivii pe care i-a folosit producătorul. Ceea ce știm cu toții este că un produs second-hand nu are informațiile acestea disponibile și cel care pregătește haina respectivă pentru reutilizare nu are de unde să le afle. Pe cealaltă parte, dacă facem comparație cu hainele noi, știm că în magazine aceste haine se încearcă, se pun înapoi, se încearcă de altă persoană. Și tot legat de acest aspect, nu înțelegem necesitatea pe care o exprimă această ordonanță, care e legată de acest risc de sănătate publică. Acest risc de sănătate publică nu există ca și abordare în alte țări europene. Și eu cred că este nesusținut de argumentare științifică”, a precizat Gündisch .

Obiectivul pe care România și l-a propus, acela de a opri importurile de deșeuri deghizate în produse second-hand, se adresează unui pericol real, este de acord președintele ARETEX, „însă, dacă ne uităm la ordonanță, măsurile pe care le propunem impactează sectorul legitim și nu aduce măsuri care să impacteze, într-un mod focusat, importurile ilegitime. Și cred că aici e problema principală”, susține Gündisch.

Există, pe de altă parte, la această dată instrumentele necesare pentru atingerea acestui scop, pentru că de ceva vreme a fost implementată obligația de a declara orice import în sistemul e-transport. Iar aici se poate verifica cine importă, de ce valoare, ce cantitate de produse second-hand. „Am putea să-i controlăm pe aceștia și să vedem dacă, în depozitele lor, găsim deșeuri texturile nesortate sau găsim produse second-hand care sunt deja sortate și au trecut de tratamentele de care au nevoie. Și asta e, cred, diferența între <abordăm problema> sau <abordăm, într-un mod restrictiv, toată industria și încercăm prin asta să îi atingem și pe cei care nu activează legitim>”, arată Gündisch.

Reprezentanții industriei au fost invitați în cele din urmă la consultări, însă faptul că textul ordonanței este în continuare în transparență în forma inițială îi face pe aceștia să fie sceptici că inițiatorii au înțeles realitatea industriei pe care o reprezintă.

Deși scopul declarat este stoparea importurilor de deșeuri, „textul, cum este scris acum, zice invers”, consideră Gündisch, arătând că reutilizarea de care vorbește toată lumea înseamnă în domeniul textil exact produsele second-hand. „Dacă vrem reutilizare, nu putem să restricționăm într-un mod aproape imposibil activitatea respectivă”, mai susține acesta.

De ce noile obligații sunt greu de pus în practică

Astăzi, cei care pun pe piață îmbrăcăminte de tip second-hand au obligația, prin lege, de a dezinfecta, sorta și curăța, dacă este cazul, produsele. Nu se cere în schimb etichetarea „care să conțină informații care nu sunt disponibile”, ci informația legat de ce tip de articol este, prețul articolului.

„Nu avem o problemă cu etichetarea individuală când vorbim de retail, adică de magazine. Pentru că oricum se etichetează și acum. (...) Însă ordonanța nu vorbește despre retail, ci vorbește despre importurile de haine second-hand care în formatul de comerț cu ridicata vin în baloți sau în saci și responsabilitatea este la magazin sau la retailerul care îl cumpără să o eticheteze. Gândiți-vă că o uzină de sortare pentru reutilizare poate procesează zilnic 10 tone, 20 de tone, poate 50 de tone. În volumele respective nu se poate discuta de etichetare individuală, ci vorbim de 20 de kilograme într-un sac, 50 de kilograme într-un sac, evident, pe sortimente și pe calități, dar o etichetare individuală la nivel de proces industrial face cumva necompetitivă partea aceasta”, a mai spus președintele ARETEX.

Noile obligații înseamnă în cele din urmă și costuri suplimentare, care se vor reflecta în costul final, or un produs second-hand care se apropie de prețul unui produs nou nu-l va mai atrage pe cumpărător și implicit nu va mai avea loc vânzarea, deci reutilizarea, susține Gündisch.

O altă prevedere contestată este cea referitoare la efectuarea importului în orarul în care funcționează ANPC. „Cred că asta înțelegeți ce înseamnă. Un transportator trebuie să stea la graniță 12 ore, aspect care introduce un cost suplimentar pentru cel care vrea să cumpere la final produsul secundar”, a adăugat reprezentantul industriei.

Ministerul Mediului, Ministerul Economiei și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor trebuie să asculte și opinia industriei, susține reprezentantul ARETEX.

Riscul de infringement, de care de asemenea reprezentanții industriei vorbesc, este legat de mai multe pasaje din proiectul de ordonanță care, traduse, înseamnă bariere administrative sau comerciale, or asta contravine legislației UE. „Orice interpretare a unei legislații care este supra-reglementată înseamnă barieră comercială. Deci asta poate să aducă cu ea un infringement”, a precizat Zoltán Gündisch. În plus, noua ordonanță introduce și anumite standarde tehnice de tip ISO, care nu au fost agreate la nivelul pieței unice, iar statele membre nu ar putea să adopte unilateral astfel de standarde, susține Gündisch.

În acest moment, în zona de retail există aproximativ 10.000 locuri de muncă, iar acestea sunt în pericol dacă proiectul nu va fi modificat, susține industria. „Dacă condițiile actuale din ordonanță legate de etichetare și de tratare intră în vigoare așa cum sunt astăzi, din nefericire această industrie se blochează, pentru că nu o să poate nimeni să respecte legislația cum e scrisă în acest moment. Și atunci există un risc ca cei 10.000 de oameni să-și piardă locul de muncă. La fel și contribuțiile pe care aceste firme le aduc la bugetul de stat”, a mai spus Gündisch.

Într-un top 3 al prevederilor cel mai greu de implementat, reprezentantul ARETEX a inclus: 1- etichetarea cu informații nedisponibile; 2 - obligativitatea de a spăla și călca textilele, ceea ce ar face industria nerentabiilă, „pentru că o piesă de 20 de lei într-un magazin second hand nu poate să ducă în spate călcare, spălare individuală”; 3 - obligativitatea sortării în uzinele de sortare cu scop de reutilizare pe compoziție și pe culoare, „care nu este astăzi făcut de nimeni din industria de reutilizare și este specific industriei de reciclare”.