Scandalul Brukenthal. Naţionaliştii critică statuia baronului de la Sibiu, istoricii îi contrazic FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagini cu mirii care au realizat o şedinţă foto în timpul protestului împotriva statuii lui Brukenthal Foto FB Muzeul Naţional Brukenthal
Imagini cu mirii care au realizat o şedinţă foto în timpul protestului împotriva statuii lui Brukenthal Foto FB Muzeul Naţional Brukenthal

Rolul baronului Samuel von Brukenthal în prinderea lui Horea, Cloşca şi Crişan este disputat aprig în Transilvania, iar dezvelirea monumentului din Piaţa Mare din Sibiu, în prezenţa lui Klaus Iohannis, a dus la proteste.

Dezvelirea monumentului lui Samuel von Brukenthal din Piaţa Mare din Sibiu, la 11 septembrie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a încins spiritele între naţionalişti şi istorici. Primii consideră că baronul, care a fost guvernator al Transilvaniei în perioada răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, de la 1784, este responsabil de moartea acestora. 

Istoricii arată însă că Brukenthal nu a avut nicio implicare deoarece împăratul Iosif al II-lea l-a delegat atunci să acţioneze pe comisarul Anton von Jankovich, aflat în serviciul său direct. Imperiul a oferit câte 600 de galbeni celor şapte moţi care i-au trădat pe capii răscoalei, precum şi eliberarea din iobăgie. Protopopul Adamovici, implicat de asemenea în prinderea lui Horea, a primit o medalie de aur.

GALERIE FOTO DE LA PROTESTUL DE LA SIBIU 

Totuşi, sute de oameni au protestat sâmbătă, 18 septembrie, în Piaţa Mare din centrul Sibiului, la monumentul lui Brukenthal solicitând renunţarea la „statuile stăpânitorilor străini“. 

Printre protestatari s-au aflat fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, şi cântăreaţa de muzică populară Veta Biriş. Participanţii, mulţi îmbrăcaţi în straie populare, fluturând tricolorul, au scandat: „Brukenthal, ucigaş de români“ şi „Jos criminalul“ şi au intonat cântece patriotice. Organizatorii protestului, Asociaţia Calea Neamului şi Societatea Cultural-Patriotică Avram Iancu, consideră că dezvelirea statuii constituie o „gravă ofensă adusă Naţiunii Române“, baronul Brukenthal fiind guvernator al Transilvaniei (1777 - 1787) „în cea mai tragică perioadă din istoria românilor transilvăneni“ şi, prin urmare, direct răspunzător de izbucnirea revoltei pentru eliberare naţională, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, dar şi de condamnarea acestora la moarte. 

Protestatarii au catalogat gestul de omagiere a baronului Brukenthal drept „o gravă eroare şi o mare ofensă adusă eroilor neamului românesc“ fiind vorba despre un „simbol al reprimării libertăţii naţionale“, girată de la nivelul celei mai înalte funcţii în statul român, considerând că „trebuie să primeze atitudinea nefastă a baronului faţă de milioanele de români transilvăneni şi nu contribuţia culturală a acestuia“.

Înainte de protest, pe pagina de Facebook a Muzeului Naţional Brukenthal a fost postat un mesaj prin care cititorii erau îndemnaţi discret să se documenteze înainte de a trage concluzii, menţionându-se că Samuel von Brukenthal nu a avut nici o legătură cu execuţia lui Horea, Cloşca şi Crişan. De asemenea, în timpul acţiunii, pe acelaşi cont de Facebook, au fost postate o serie de imagini care surprind doi miri într-o şedinţă foto în faţa muzeului, neperturbaţi de protest, însoţite de mesajul: „Priveşte întotdeauna partea bună a vieţii! Felicitări şi mult succes mirilor!“

Procedura de obţinere a actelor pentru statuie sub semnul întrebării

Jurnaliştii de la publicaţia locală „Turnul Sfatului“ susţin că avizele pentru intrarea în legalitate a statuii lui Brukenthal s-au făcut în timp record. Actele s-au încheiat cu doar 24 de ore înainte de inaugurare, în timp ce certificatul de urbanism a fost emis cu două zile înainte, iar autorizaţia de construcţie - în ajun.

Reprezentanţii Primăriei Sibiu precizează însă că amplasarea s-a făcut cu respectarea procedurilor, actele fiind emise în baza avizului Ministerul Culturii - Comisia Naţionale de For Public şi al avizului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu, dar nu se face nici o menţiune despre avizul Comisiei Monumentelor Istorice, fiind vorba despre o zonă de protecţie. 

La numai o săptămână de la dezvelirea monumentului, placheta cu numele sponsorilor a dispărut, au mai remarcat jurnaliştii sibieni.

Cel mai vechi muzeu din România

Samuel von Brukenthal a lăsat moştenire clădirea pe care a construit-o după modelul palatelor vieneze, împreună cu colecţiile şi restul averii sale, Bisericii Evanghelice, pentru a fi transformată în muzeu de artă europeană, care i-a purtat numele de la început. 

La momentul înfiinţării sale, în 1817, Muzeul Brukenthal era al treilea muzeu public din lume, după British Museum şi Luvru. În anul 1948 a fost naţionalizat şi, odată cu încetarea activităţii Societăţii Transilvănene pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu sub patronajul căreia era, a fost inclus în patrimoniul naţional. De-a lungul anilor şi-a mărit patrimoniul prin fuziunea cu alte muzee, precum cel de de Ştiinţele Naturii, de Vănătoare, Farmaciei, de Istorie etc. 

Astăzi, Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu este cel mai vechi muzeu din ţară şi unul dintre cele mai bogate în colecţii de artă, cărţi, stampe sau monede.

Preşedintele Klaus Iohaniis a apreciat monumentul nou ridicat în Sibiu ca fiind un „gest de respect pentru marele iluminist transilvănean este un îndemn la preţuirea personalităţilor şi a valorilor trecutului“. 

Vă mai recomandăm şi:

Experienţa călătoriei într-un „loc incredibil” din România, catalogată de italieni „magică şi suprarealistă”

Opincarul din Oltenia care încalţă prinţi şi preşedinţi FOTO VIDEO

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite