Hăţişul de drumuri din Ţara Loviştei, care ocoleşte Valea Oltului şi scurtează distanţa între Sibiu şi Piteşti cu 50 km FOTO
0
O reţea de drumuri, un adevărat hăţiş rutier, ocoleşte Valea Oltului, direct prin munte, spre Argeş, cum vii dinspre Sibiu, exact prin zona unde ar urma să se construiască Autostrada Sibiu - Piteşti.
O parte din zona montană pe care o va străbate Autostrada Sibiu - Piteşti se află în judeţul Vâlcea. TransCarpaţi va traversa una dintre cele mai vechi zone istorice din ţara noastră, extrem de puţin cunoscută şi promovată, de o frumuseţe răpitoare – Ţara Loviştei.
Din DN 7 / E 81 - Valea Oltului, pornesc prin această zonă, spre judeţul Argeş, prin munte, două trasee, unul care se desprinde la Câineni, celălalt la Cornetu - Racoviţa, ambele localităţi în judeţul Vâlcea.
Unul dintre ele a fost până anul trecut drum naţional - celebrul DN 7D - despre care s-a spus că ar fi cel mai lung drum naţional de pământ sau drum pietruit. Trece pe lângă o zonă considerată cea mai sălbatică vale a Europei - pădurile virgine din Boişoara, din Munţii Făgăraş.
Celălalt tronson începe în dreptul Mănăstirii Cornetu - unică în lume pentru că pe sub ea trece calea ferată care face legătura între Sibiu şi Vâlcea. Se continuă din Racoviţa spre Perişani, apoi prin Parcul Naţional Cozia, spre Berislăveşti, peste munte, iar de aici merge fie până la Râmnicu Vâlcea, fie până în staţiunea Călimăneşti. Doar că în acest caz tronsonul este format din toate tipurile de drum: judeţean, naţional, forestier şi comunal, şi cuprinde şi artera cunoscută sub numele de TransPerişani.
Ţara Loviştei din Vâlcea - incredibil de frumoasă şi deloc promovată de la centru, Foto Sorin Mateescu
Nici autostrada nu va valorifica Ţara Loviştei la adevărata sa valoare
Deşi ambele tronsoane ocolesc Valea Oltului şi scurtează drumul dintre Sibiu şi Piteşti cu zeci de kilometri, niciodată nu au fost luate în considerare, de guvernele ultimelor trei decenii.
„Ministerul a motivat că nefiind atât de populată zona, nu se merită investiţia, dar nu s-au luat în calcul blocajele de pe Valea Oltului”, a concluzionat pentru „Adevărul” unul dintre primarii din Ţara Loviştei despre ce s-a întâmplat în realitate în ultimii 30 de ani.
Într-un final, zona va fi străbătută de prima autostradă care traversează Carpaţii, deşi nici una dintre localităţile tranzitate nu va fi racordată direct la ea, prin urmare nici de această dată Ţara Loviştei nu va fi promovată de viitoarea cale rutieră.
Regiunea istorică cuprinde partea vestică a Făgăraşilor, apreciată mai degrabă de străinii care ajung aici, mai mult sau mai puţin întâmplător, decât de români, din care cea mai mare parte nici nu a auzit până acum de existenţa ei, deşi în Ţara Loviştei s-a scris multă istorie.
Şi nici măcar nu va putea fi admirată în goana maşinii, pentru că fiind zonă de munte o mare parte din TransCarpaţi va fi suspendată sau formată din tuneluri, după cum ne-au menţionat primarii de pe traseul autostrăzii.
Primul tronson - cel mai lung drum naţional de pământ
Drumul naţional 7D, mai exact fostul drum naţional de pământ, transformat din nou în DJ 703H, are o istorie extrem de complicată şi controversată. Tronsonul porneşte din Valea Oltului - DN 7 / E 81 - aproape de graniţa cu judeţul Sibiu şi străbate patru comune montane din judeţul Vâlcea: Câineni, Boişoara, Titeşti, Perişani şi se conectează în judeţul Argeş cu localitatea Sălătrucu. De aici, drumul se continuă spre Curtea de Argeş.
Traseul fostului drum naţional DN7D, care ocoleşte Valea Oltului, prin Câineni - Ţara Loviştei până în Sălătrucu - Argeş Foto Google Maps
Tronsonul din Vâlcea a fost ani la rând catalogat drept drum naţional, chiar dacă nu avea centimetru de asfalt pe el, în timp ce porţiunea din Argeş a fost în permanenţă drum judeţean. Pe vremea lui Ceauşescu pe el circula o rată de munte, un autobuz care-i ducea pe localnici spre Sibiu sau Argeş şi era integral drum judeţean.
După Revoluţie, un preşedinte de Consiliu Judeţean, din Vâlcea, care a înţeles potenţial turistic imens al zonei Ţării Loviştei, a decis să facă demersuri pentru a-l trece în administrarea CNAIR. Din păcate, în ciuda tuturor diligenţelor, demersurilor, argumentelor folosite atât de administraţia judeţeană cât şi de primarii locului, nu a fost luat niciodată în considerare pentru a fi asfaltat.
Prin urmare, anul trecut, în urma demersurilor făcute din nou de Consiliul Judeţean Vâlcea, fostul DN 7D a fost reluat în administrarea judeţului, sub denumirea de DJ 703H, iar acum se aşteaptă fonduri prin PNRR pentru a fi reabilitat şi în sfârşit asfaltat.
TransPerişani - parte dintr-un traseu ocolitor care ajunge până în Râmnicu Vâlcea
Al doilea tronson porneşte tot din DN 7 / E 81, de pe raza localităţii Cornetu – Racoviţa şi merge spre Perişani. De aici se continuă spre Berislăveşti şi mai departe spre Călimăneşti sau Râmnicu Vâlcea. Prima parte din drum este judeţean, apoi se continuă cu o porţiune din fostul drum naţional de pământ, urmat de un drum forestier, un altul comunal şi bucăţi din drumuri judeţene. Prin urmare, deşi pe acesta se află asfalt, de la un capăt la celălalt, niciodată nu a putut fi reabilitat integral în acelaşi timp, de acelaşi constructor, printr-un singur proiect, ci pe bucăţele, având administratori diferiţi pe fiecare porţiune în parte.
Traseul TransPerişani, care ocoleşte Valea Oltului, prin Ţara Loviştei şi Parcul Naţional Cozia Foto Google Maps
O parte din acest drum, spre exemplu, îl reprezintă celebrul TransPerişani – pe care autorităţile judeţene şi locale îl recomandă ca variantă la traficul uşor de pe Valea Oltului, în ciuda Poliţiei Rutiere Vâlcea care nu-l consideră demn de menţionat, pe motiv că nu prezintă siguranţă rutieră, având porţiuni cu denivelări şi alte zone extrem de înguste.
Între mit şi istorie
Unele dintre traseele din Ţara Loviştei care traversează sau trec pe lângă Parcul Naţional Cozia sunt atât de vechi încât se vorbeşte despre ele ca fiind „vechiul drum de trecere a romanilor prin munte” sau „drumul spre Posada” – locul în care a avut loc o mare bătălie în urmă cu aproape şapte secole. Ţara Loviştei este considerată una dintre variantele vehiculate ca loc de naştere al Ţării Româneşti, în urma luptei dintre voievodul Basarab I şi regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.
Scenă din bătălia de la Posada pe faţada Primăriei Perişani din Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Daciana Stoica - Adevărul
Dincolo de istoria mai mult sau mai puţin dovedită a acestor artere rutiere prin munte, ele au avut menirea de a scurta drumul dinspre Sibiu şi Piteşti, după cum o recunosc şi primarii localităţilor din zonă, fiind o variantă de ocolire a renumitei Văi a Oltului.
Însă, nici unul dintre guvernele ultimelor trei decenii nu a avut interesul de a investi şi a promova această zonă, chiar dacă reţeaua de infrastructură rutieră face legătura între judeţele Sibiu şi Argeş, prin Vâlcea, direct peste munte.
„Ministerul a motivat că nu merită investiţia”
Plecând de la situaţia celui mai lung drum naţional de pământ din ţară, DN 7D, primarul din Câineni - Vâlcea a explicat pentru „Adevărul” ce s-a întâmplat de fapt cu infrastructura rutieră din Ţara Loviştei de-a lungul ultimelor decenii: „Dacă aţi şti câte demersuri s-au făcut pentru acel drum. Cel puţin fostul primar din Perişani, Neluţ (Ion - n.red.) Sandu a umblat de a înnebunit pentru drumul ăsta. Din păcate, răspunsul pe care l-a primit de la minister ne-a lăsat pe toţi fără replică: ne-au motivat că nefiind atât de populată zona, nu s-ar merita investiţia. Dar nu s-au luat în calcul toate blocajele care există pe Valea Oltului. Asta trebuia în primul rând să se ia în considerare - faptul că poate fi o centură ocolitoare a Văii Oltului. Se puteau scurta prin munte, spre Bucureşti, 60 – 70 km de drum. Dar când nu e interes...”, a menţionat Ion Nicolae.
Cert este că ambele trasee menţionate au porţiuni în care sunt extrem de înguste, prin care se trece la mica înţelegere între şoferii care se întâlnesc din sensuri opuse. „Se puteau găsi tot felul de soluţii în secolul în care trăim. Aţi văzut ce se construieşte în China, Japonia sau Dubai”, a concluzionat acelaşi primar.
Fostul DN7D, în „pole-position” în PNRR
Administratorul public al judeţului, Adrian Mihăilă, a menţionat pentru „Adevărul” că pentru fostul DN 7D, actual DJ 703 H, s-a depus o solicitare pentru finanţare prin PNRR, fiind în „pole-position”, dar şi că o porţiune din acesta, aproximativ 5 kilometri ar fi de fapt asfaltaţi, în două zone calamitate,. „Ne-am oprit, chiar dacă îl avem în programul de întreţinere covor asfaltic şi rigole, dar dacă tot suntem în „pole-position” la finanţare, n-are rost să alocăm fonduri din bugetul judeţean. Aşa că redirecţionăm sumele către alte zone din judeţ”, a menţionat Adrian Mihăilă, administratorul public al judeţului.
DN 7D - fostul drum naţional de pământ din Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Daciana Stoica - Adevărul
În ciuda situaţiei precare pe anumite porţiuni din traseele menţionate, a zonelor înguste, lipsite pe alocuri de asfalt, în ultima perioadă, mai ales traseul care cuprinde TransPerişani a început să fie intens tranzitat de traficul uşor.
„Nu mergi pe munte ca să circuli cu 100 km la oră”, ne-a atras atenţia şi primarul din Berislăveşti, Nicolae Popescu. De altfel, şoferii trebuie să înţeleagă că nu se poate face o comparaţie între hăţişul de drumuri din Ţara Loviştei şi Transalpina sau Transfăgărăşan, spre exemplu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum arată TransPerişani - drumul de munte alternativă la „infernul” de pe Valea Oltului VIDEO
Coloană de maşini de 20 km pe un sens, pe Valea Oltului VIDEO
Primul tronson al Autostrăzii Sibiu-Piteşti, finalizat 70%. Jumătate din drum este asfaltat VIDEO
Se încarcă comentariile...
