Video 100 de milioane de lei pentru un spital care arată ca acum 100 de ani. A fost scenă a unui film celebru VIDEO

Una dintre cele mai interesante clădiri de patrimoniu din Râmnicu Vâlcea aparține unui spital. Pavilionul central al acestuia a fost ridicat la finele secolului al XIX-lea, în mijlocul unui parc.

Cunoscut drept „Spitalul Vechi”, astăzi parte din Spitalul Județean de Urgență Vâlcea (deși sunt amplasate în locuri diferite), unitatea sanitară de care menționăm a început să fie construită în 1890. De-a lungul timpului i s-au adăugat tot felul de clădiri, dar Pavilionul principal nu s-a modificat prea mult de-a lungul vremurilor. Nici nu se mai știe când a fost ultima dată reabilitat, practic arată și astăzi la fel ca în urmă cu aproximativ o jumătate de secol când în acest spital se turna filmul de debut al regizorului Alexandru Tatos, după un scenariu semnat de Ion Băieșu: „Mere roșii”.

O plimbare în zilele noastre pe culoarele acestui spital rivalizează cu o întoarcere în timp, până și faianța, lambriurile, tâmplăria, pardoseala, etc.. toate sunt identice cu cele din film (foto și video).

Abia acum a fost aprobată reabilitarea unei mari părți din acest spital, printre care și clădirea de patrimoniu și parcul de care este acesta înconjurat. Aproximativ 100 de milioane de lei vor fi alocați pentru prin Compania Națională de Investiții (CNI).

Spitalul nr. 2 din Râmnicu Vâlcea a devenit celebru datorită peliculei „Mere roşii’.

→

Imaginea 1/15: Spitalul vechi din Râmnicu Vâlcea Foto Daciana Stoica jpg

Clădire de la finele secolului al XIX-lea

„În 1890, la inițiativa doctorului Ioan Suciu şi a medicului primar al orașului Gheorghe Sabin, cu sprijinul renumitului medic francez Charles Laugier, care la vremea respectivă era inspectorul general sanitar de la Craiova, aveau să demareze lucrările de construcție ale spitalului pe care noi astăzi îl cunoaștem sub denumirea de „cel vechi”. A fost nevoie de cinci ani pentru finalizarea execuției. Până atunci, funcționase în diverse clădiri ale orașului, dar nu avusese un sediu propriu. Astfel, a apărut Pavilionul Central al Spitalului Vechi, clădire de patrimoniu cultural, cu o arhitectură eclectică de plan poligonal, cu parter și etaj, cu două aripi laterale. O scurtă perioadă de timp a purtat numele ministrului I.G. Duca – ce a avut legături strânse cu județul nostru, după asasinarea sa de către legionari în gara de la Sinaia (1933)”, a menționat directorul Direcției de Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure, pentru Adevărul.

Astăzi, ceea ce noi cunoaștem sub denumirea de Spitalul Vechi din Râmnicu Vâlcea reprezintă un complex, un ansamblu de clădiri ridicate în perioade diferite, cu arhitecturi diverse. În anul 1905, potrivit sursei citate, i s-a adăugat Pavilionul de Boli contagioase, iar în 1935 și 1979 - alte clădiri.

Amalgamul de clădiri din epoci, dar cu arhitecturi diferite

Grație medicului Ioan Suciu, care a fost director al spitalului, instituția a funcționat de la bun început cu secțiile O.R.L, Oftalmologie și Fizioterapie - Vâlcea fiind un tărâm al balneologiei. „Pentru aducere aminte, în fața edificiului se află bustul dr. Suciu, turnat în bronz, la București, în atelierele “Vasile V. Răşcanu”, în anul 1909. Pavilionul Central al Spitalului Vechi este un monument istoric reprezentativ pentru arhitectura orașului Râmnicu Vâlcea, începând cu anul 1991 (cod. LMI 2015 VL-II-m-B-09615)“, a mai precizat istoricul.

Pe lângă Infecțioase și celelalte secții amintite, aici funcționează astăzi Compartimentul Psihiatrie pediatrică, Dermato-venerologie, Recuperare medicină fizică și balneologie, Psihiatrie, Endocrinologie, puncte de recoltare și laboratoare medicale de analize, radiologie, imagistică, chiar și medicină nucleară.

Cum construcțiile au fost realizate în etape diferite, compartimentarea, finisajele și dotările sunt și ele diverse.

Spitalul în care timpul s-a oprit în loc: tencuială căzută, tavane decojite, faianță lipsă

După aproximativ cinci ani de la depunerea proiectului la CNI a fost în sfârșit desemnat constructorul în cadrul unei licitații. Reabilitarea are în vedere corpul inițial al spitalului - clădire de patrimoniu – ce găzduiește astăzi Secțiile Oftalmologie, Psihiatrie 2, Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, precum și Compartimentul de Psihiatrie Infantilă.

În ciuda vechimii aici s-au realizat de-a lungul timpului doar lucrări de reparații și igienizări. „Din cauza lipsei de fonduri, în ultima perioadă de timp s-au executat numai lucrări de igienizare, în lipsa unor modificări compartimentale și unei reabilitări fiind din ce în ce mai greu să se respecte normele sanitare în vigoare”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre ce poartă semnătura ministrului Dezvoltării Cseke Atilla, avizată de vicepremier și miniștrii de la finanțe și sănătate.

Clădirea centrală arată însă într-o stare deplorabilă de decenii: cu tencuiala căzută, finisaje degradate, elemente decorative ori de tâmplărie lipsă sau degradate, cu scările de acces din care pare „să fi mușcat timpul”, cu probleme serioase la învelitoare, jgheaburi, streașină și burlane etc.. Nici la interior situația nu se prezintă mai bine: pereții și tavanele s-au decojit, vopseaua s-a desprins, la fel și tencuiala, lambriurile, pardoseala din lemn sau piatră, faianța de pe pereți s-au degradat, tâmplăria și finisaje s-au distrus. Lipsește izolarea planșeelor în pod, iar echipamentele și dotările sunt degradate și distruse: obiectele de iluminat, obiectele sanitare, mobilierul, echipamente medicale, bazinele pentru tratament etc..

„Tot spațiul interior se prezintă într-o stare de degradare generalizată, iar pentru aducerea acestui spațiu la o condiție de exploatare în siguranță sunt necesare lucrări extinse de reparații și renovări”, recunosc autoritățile.

Ce se va face cu 20 de milioane de euro

Prin urmare, era imperios necesară o consolidare cât mai rapidă, o recompartimentare, refacerea instalațiilor, pe lângă celelalte aspecte problematice semnalate, prin lucrări care să aducă spitalul la exigențele și standardele actuale, prin segregarea spațiilor medicale după riscul de contaminare, diferențierea circuitelor, interpunerea de bariere cu filtre de control și igienizare, utilizarea de echipamente și instalații speciale pentru tratarea, curățarea, dezinfectarea tuturor componentelor.

Lucrările de restaurare trebuie să țină cont însă și de faptul că este vorba despre o clădire de patrimoniu, durata de execuție a acestora fiind de 25 luni.

Finanțarea va fi asigurată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin „Programul național de construcții de interes public sau social derulat de „C.N.I.”. O mică parte, de 1,3 milioane de lei, va fi asigurată din bugetul județului.

Filmul care a făcut celebru spitalul: Mircea Diaconu, adus special din Armată

Pe parcursul a trei luni, în 1975, în „Spitalul Vechi” din Râmnicu Vâlcea, s-a turnat filmul „Mere roșii”. Un an mai târziu, acesta rula deja pe marile ecrane.

Pelicula s-a inspirat din viața unui medic celebru la acea vreme, dr. Grigore Schileru, interpretat de actorul Mircea Diaconu. Regizorul l-a dorit cu atâta ardoare încât ca să-l poată avea a fost nevoie de aprobări speciale.

„Altă problemă la film, destul de gravă: lui Mircea Diaconu nu-i dau drumul din Armată. Trebuie luptat serios, altfel înseamnă să amân filmările…”, avea să menționeze Alexandru Tatos în „Jurnalul filmărilor”. Pentru documentare, a fost de acord chiar să participe la două intervenții chirurgicale, ca să înțeleagă întregul proces care are loc într-un spital. 

Scenele s-au turnat chiar în Secția de Psihiatrie de astăzi, Mircea Diaconu interpretează rolul unui chirurg - medicul Mitică Irod -, deși regizorul avea să recunoască că și-ar fi dorit ca acesta să fie ginecolog.

„În lumea unui orășel de provincie, un tânăr chirurg nonconformist – pasionat consumator de mere roșii – își impune o conduită morală și profesională inflexibilă, dar puternic colorată de umor și umanitate, ca replică dată ticăloșiei, obtuzității administrative și carierismului, care nu reușesc să-l doboare, nici să-l compromită”, avea să rezume Bujor T. Râpeanu în „Filmat în România”.

Mitică Popescu, Ernest Maftei și Florin Zamfirescu, printre protagoniști

Un film în care lupta dintre talent și pasiune vine în opoziție cu mediocritatea avidă de situație socială, în care prototipul personajului plafonat profesional ajunge la o anumită situație pe care și-o vede periclitată de talentul și pasiunea unui coleg mai tânăr, fapte care-și găsesc corespondent și în zilele noastre.

Alături de Mircea Diaconu îi regăsim în film pe: Angela Stoenescu în rolul unei asistente de care era îndrăgostit tânărul doctor, Ion Cojar – pe postul de „glorie” medicală care ține ședințe și „trage sfori”, Carmen Galin - o profesoară de psihologie înrudită, ca specie, cu tânărul doctor, Ernest Maftei - un bătrânel guraliv din camera de gardă, Emilia Dobrin, Florin Zamfirescu, Mitică Popescu...

Filmările de la Vâlcea, începute în luna august, s-au finalizat în octombrie: „Azi se încheie etapa Râmnicu Vâlcea. Plec de aici cu aproape două mii de metri trași. Deci, filmul este aproape gata”, avea să menționeze regizorul în jurnal. În ciuda scepticismului său, filmul a fost primit cu entuziasm atât de către critici , cât și de public. Doar cârcotașii au remarcat că spitalul „e sordid, că e multă sărăcie”, lucruri catalogate de regizor drept „strâmbe foarte nasoale” prin care „se plăteau niște polițe”.

„Mere roșii” nu este sigurul film turnat la Vâlcea. Tot aici s-au realizat și peliculele „Păcală” și „Păcală se întoarce”.