Cum demontează procurorii versiunea „mâinii criminale” invocate în cazul incendiului de la Ferma Dacilor

Judecătorii au decis ca patronul Fermei Dacilor să stea după gratii 30 de zile după gratii, iar procurorii au demontat versiunile acestuia, inclusiv cea a unei incendieri intenționate.

Cornel Dinicu a fost dus în arest FOTO Inquam Photos

Totodată, pe numele celor doi administratori din acte de la Ferma Dacilor, Adrian Vitomir Ristin şi Adelina Elena Ilie, au fost emise mandate de arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Cel mai probabil, susțin procurorii, focul a pornit de la un televizor lăsat aprins, care a suprasolicitat rețeaua care era proiectată, în acte, pentru o pompă de apă, nu pentru o pensiune.

În referatul cu propunerea de arestare a lui Dinicu, procurorii demontează un argument adus de acesta potrivit căruia existau fluctuații de tensiune și că depusese plângeri la Electrica, potrivit Digi24.

Procurorii spun că incendiul ar fi pornit de la un televizor lăsat aprins la mansardă, din cauză că rețeaua electrică era subdimensionată ceea ce a dus la un scurtcircuit.

Anchetatorii mai susțin că complexul turistic Ferma Dacilor a fost construit fără autorizații și a funcționat în acest fel încă de la început.

Mai mult, spun ei, demersurile ulterioare pentru „intrarea în legalitate” au fost realizate cu încălcarea legii. Procurorii mai precizează că Ferma Dacilor nu avea autorizație de securitate la incendiu.

Sursa incendiului: „efectul termic al curentului electric”

Sursa probabilă incendiului, se arată în referat, a fost „efectul termic al curentului electric”, în condițiile în care societatea comercială era racordată la rețeaua de alimentare cu energie electrică în baza unui contract încheiat în anul 2014, pentru un consumator non casnic tip persoană fizică, loc de consum cu denumirea „pompă de apă” având o putere de 8.00 Kw, insuficientă pentru susținerea consumatorilor electrici ai unei pensiuni.

Doar că din 2014 până în 2023 patronul a construit clădiri noi, bucătărie, dar frigiderele, instalații electrice, aparatele de aer condiționat au rămas toate alimentate de la instalația de 8 Kw, subdimensionată, ceea ce a dus la fluctuații de tensiune, se mai arată în referat.

„Materialul probator administrat până în prezent nu a relevat indicii care să confirme ipoteza incendiului de tip arson (incendiere provocată ca urmare a unei acțiuni umane intenționate), cercetările ce urmează a fi efectuate în cauză având rolul de a stabili până la gradul de certitudine inclusiv cauza probabilă a incendiului”, mai precizează procurorii.

În referatul cu propunere de arestare se mai arată că focul a izbucnit din interior spre exterior și nu au fost focare multiple, ceea ce demontează ipoteza unei „mâini criminale” așa cum a susținut patronul complexului.

Procurorii mai susțin că și ipoteza unei țigări lăsate aprinse e puțin probabilă, deoarece focul a pornit dintr-o cameră unde dormeau doi copii. În plus, focul a pornit de la mansardă, iar bucătăria, singura de unde ar mai fi putut izbucni o scânteie, era la parter.

Cornel Dinicu contestă decizia arestului preventiv

Cornel Dinicu şi ceilalți doi inculpați din dosarul Ferma Dacilor faţă de care au fost dispuse măsuri preventive au contestat decizia pronunţată, miercuri, de Judecătoria Ploieşti, potrivit Agerpres. Conform portalului instanţelor de judecată, Cornel Dinicu, arestat preventiv pentru 30 de zile, dar şi Vitomir Adrian Ristin şi Adelina Elena Ilie, care au primit arest la domiciliu, au contestat aceste măsuri.

Cei trei sunt acuzaţi de distrugere din culpă, care a avut ca urmare un dezastru.

"Din data de 03.01.2024, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de trei persoane fizice, respectiv faţă de un administrator statutar şi doi administratori în fapt ai societăţii comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. (...) Faţă de acestea, în cursul zilei de azi, procurorul de caz a formulat propunere de luare a măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile, în sarcina acestora reţinându-se, în esenţă, următoarele: în perioada 2016 - 26.12.2023, cele trei persoane au desfăşurat în mod convergent şi sistematic demersuri în realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, prin încălcarea repetată a dispoziţiilor legale privind derularea activităţii de "cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată", desfăşurate la sediul social din comuna Tohani, sat Tohani, judeţul Prahova", a informat Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Construcţia corpului principal de clădire, care include restaurant, bucătărie şi spaţii de cazare la parter şi mansardă, a fost executată în regie proprie, fără obţinerea avizelor şi autorizaţiei de construire, iar demersurile şi măsurile dispuse pentru "intrarea în legalitate" au fost realizate cu încălcarea prevederilor legale, respectiv ale Legii nr. 50/1991 republicată privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale Legii nr. 10/1995 republicată privind calitatea în construcţii, arată anchetatorii.

"De asemenea, trebuie precizat că unitatea turistică a funcţionat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, H.G.R. nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu şi a normativelor aplicabile în domeniu, respectiv fără obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor ce ar fi trebuit emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru funcţionarea corespunzătoare, şi fără respectarea normelor privind securitatea la incendiu. Situaţia expusă anterior a creat premisele izbucnirii şi propagării la data de 26.12.2023, în jurul orei 5,45, a unui incendiu ce a condus la distrugerea imobilului şi la decesul a 7 persoane fizice, sursa probabilă a incendiului fiind 'efectul termic al curentului electric'", precizează Parchetul.

Șapte trupuri carbonizate au fost găsite în urma incendiului devastator de la Ferma Dacilor, victimele fiind identificate pe baza probelor ADN.

Totodată, se așteaptă ca expertiza genetică să confirme dacă fragmentele osoase găsite aparţin ultimei victime date dispărute.