Reportaj. La Gara Regală Curtea de Argeș nu se lucrează cu viteza trenului, ci cu viteza melcului
0La sfârșitul lui octombrie 2024, la Gara Regală Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase gări din România, au început lucrările de reabilitare. Numai că, deși vremea afară e una propice unor lucrări susținute, acestea merg într-un ritm foarte lent.
O adevărată bijuterie arhitectonică, construită în doar un an în vremea regelui Carol I, Gara Regală Curtea de Argeș a fost uitată complet după 1989 şi lăsată să se degradeze și să ajungă în paragină din cauza ignoranței autorităților și, ulterior, a numeroaselor blocaje ale instituțiilor statului.
Reporterii „Adevărul” au fost la Gara Regală Curtea de Argeș pentru a vedea stadiul și ritmul lucrărilor. În decembrie 2024, când am fost prima oară, deși era frig afară, muncitorii lucrau susținut și era un ritm neașteptat de bun. Acum, după aproape trei luni, e o antiteză neașteptată a ritmului lucrărilor față de iarnă, în disonanță cu vremea ideală de afară.
La ora 8.50 dimineața, când am ajuns la Gara Regală, din interior, se auzea doar un zgomot timid de lucru, de parcă cel sau cei care lucra(u) s-ar fi tremut să nu deranjeze cumva fantomele trecutului.
Gara este înconjurată de un gard metalic ce îți dă senzația unui altfel de zid al Berlinului. Accesul e interzis. Însă și dacă ai vrea să vorbești cu cineva de dincolo de gard pentru a cere informații suplimentare, nu ai cu cine. Deși e aproape 9 dimineața, nu e nici țipenie de om (a se citi de angajat) în curtea gării. O oră normală de lucru, însă o liniște ca de week-end. Și deși nu e vreo sărbătoare legală ori vreun sfânt al căilor ferate sau al gărilor. Nu ar strica deloc ca oficialii de la CFR să mai treacă pe aici în vizite-control. Pentru că vorbim totuși de un proiect pe fonduri europene ce trebuie finalizat până pe 28 octombrie 2027. Apropo de termene, ce contrast al seriozității și al ritmului de lucru: gara a fost finalizată în doar un an, iar reabilitarea ei durează trei ani. După 35 de ani de ignorare.
Câte trenuri mai circulă
Deocamdată, la Gara Regală Curtea de Argeș nu se lucrează cu viteza trenului, ci cu viteza melcului. Deși, la ce viteză au trenurile din România pe multe segmente, sunt aproape la concurență cu melcul.
Zilnic, la Gara Regală ajung trei trenuri, iar alte trei pleacă spre Pitești. Iar drumul spre peronul măcinat de vreme și de nepăsare trece pe lângă șantier și este ”pavat” cu gunoaie.
De la distanță, Gara Regală pare o gară ireală, o butaforie, un decor de film.
De cum pășești pe peronul ce arată jalnic, ai senzația că doar din câțiva pași ai ajuns din secolul XXI în secolul al XIX-lea. Șinele sunt năpădite de ierburi. Iar traversele vechi de șine și buruienile au o conviețuire tăcută și nepăsătoare, aidoma unui mariaj prozaic și tern în care niciunul dintre parteneri nu îl deranjează pe celălalt.
E atât de liniște în zonă, deși e zi de lucru, de parcă Gara Regală ar fi cumva izolată fonic de restul orașului. În cele câteva zeci de minute petrecute aici, cel mai puternic zgomot a fost lătratul unui câine și nu vreun zgomot de pe șantier.
Istoricul Gării Regale Curtea de Argeș
Gara a fost inaugurată în urmă cu peste 126 de ani, mai precis pe 27 noiembrie 1898, dată la care a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş.
Cu excepţia Regelui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi suveranii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul.
Planurile Gării Regale Curtea de Argeș au fost realizate de către faimosul arhitect francez André Lecomte du Noüy, cel care a restaurat şi Mănăstirea Curtea de Argeş. De altfel, marele arhitect este înmormântat chiar la Curtea de Argeș.
Construcţia gării a fost finalizată în mai puţin de un an, iar costurile de construcţie s-au ridicat atunci la 7,8 milioane lei aur. Acum, restaurarea gării costă 8,7 milioane lei fără TVA. Alte vremuri, alte prețuri.
Se încarcă comentariile...
