Gara Regală Curtea de Argeș, construită de Carol I într-un singur an, „dărâmată” de birocrație. Amânări nesfârșite ale reabilitării

0
Publicat:

Din cauza numeroaselor blocaje birocratice tipice României, Gara Regală de la Curtea de Argeș, o bijuterie arhitectonică, a ajuns într-o stare critică de degradare. Reabilitarea trebuia să înceapă în acest an, însă a fost din nou amânată.

Gara construită de Carol I, uitată de toți și de toate FOTO Denis Grigorescu
Gara construită de Carol I, uitată de toți și de toate FOTO Denis Grigorescu

Ultima stație a monarhilor României, Gara Regală de la Curtea de Argeș, a fost lăsată de autorități să se degradeze constant după 1989, aici nefiind investit vreun leu.

Conform contractului semnat acum un an și șapte luni, Gara Regală Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase din țara noastră, ar trebui să fie reabilitată în întregime până în vara anului 2026. În martie 2023, se semna contractul pentru reabilitarea Gării Regale Curtea de Argeș, iar reprezentanții CFR Infrastructură anunțau că lucrările efective vor începe în primăvara lui 2024. Suntem în octombrie 2024 și lucrările nu au început nici măcar acum.

Termenul pentru elaborarea proiectului tehnic, obținerea tuturor avizelor, precum și a Autorizației de construire era de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere a prestării serviciilor de proiectare, care a fost 29 martie 2023. Iar termenul pentru execuția lucrărilor era de 24 luni de la emiterea ordinului de începere.

Calculele din declarațiile pompoase ale autorităților de la București nu s-a potrivit cu realitatea birocratică din România. Cu toate că Primăria Curtea de Argeș s-a mișcat foarte rapid și a eliberat pe 15 aprilie 2024 autorizația de construcție, au apărut multiple blocaje birocratice.

Concret, începerea lucrărilor de reabilitare a Gării Regale Curtea de Argeș a fost condiționată de aprobarea Listei obiectivelor de investiții finanțate din surse proprii CFR pentru anul 2024 și achiziția serviciului de supraveghere a lucrărilor – dirigenție de șantier pentru specializările atestate de Ministerul Culturii. Iar lista respectivă a fost aprobată de abia pe 8 octombrie 2024, ulterior fiind semnat și contractul de dirigenție de șantier. Însă lucrările nu vor începe nici după îndeplinirea acestor pași.

”Ordinul de începere a lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții sus-menționat se va emite după îndeplinirea următoarelor condiții: constituirea garanției de bună execuție de către Contractantul serviciilor de dirigenție de șantier; efectuarea plății către Inspectoratul de Stat în Construcții (a 50% din cota de 0.5% aplicată valorii declarate a lucrărilor în autorizația de construire și înștiințarea acestuia privind data începerii lucrărilor autorizate, conform prevederilor Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, au declarat pentru ”Adevărul” reprezentanții CFR.

Gară pentru nimeni

”Adevărul” a fost la Gara Regală Curtea de Argeș, iar peisajul arhitectonic este unul deprimant. Aflată într-o stare acută de degradare, gara a rămas fără tencuială pe mai bine de jumătate din suprafață. Mai multe geamuri au fost sparte sau acoperite cu burlane.

Ai cumva senzația paradoxală că ești în fața unei gări-butaforie, tocmai bună pentru filmări la un western sau un film de epocă a la Hollywood. Din păcate, nu e așa. Gara e reală și e cumva ca o bijuterie neîngrijită. Peronul gării pare desprins cumva din perioada interbelică: e plin de crăpături și gropi. Iar pe peron nu e nimeni. De fapt, Gara Regală Curtea de Argeș a ajuns o gară pentru nimeni. Până și un câine maidanez o ocolește cu grijă, de parcă s-ar teme ca gara să nu cadă cumva pe el dintr-o clipă în alta.

Ce contrast naturalist: plăcuța pe care scrie ”Monument istoric” e pe un zid pe care tencuiala e o specie pe cale de dispariție.

Gara Regală din Curtea de Argeș a fost inaugurată în noiembrie 1898, după doar un an de lucrări, iar autoritățile române nu sunt în stare de ani de zile să înceapă reabilitarea. Dacă gara ar fi fost într-o țară din Europa de Vest, ar fi fost reabilitată ca la carte de mult timp și ar fi devenit ea însăși o mare atracție turistică. În România anului de grație 2024, Gara Regală Curtea de Argeș pare o relicvă uitată de toți și de toate.

Promisiunea uitată a autorităților

Acum aproape șapte ani, în decembrie 2017, la înmormântarea Regelui Mihai I, autoritățile centrale și locale promiteau cu glas tare că proiectul de reabilitare a Gării Regale Curtea de Argeș va începe în 2018.

Însă de-abia după cinci ani, pe data de 3 octombrie 2022, CFR Infrastructură, prin sucursala Craiova, a lansat licitația pentru reabilitarea gării. Iar contractul, în valoare de 8,7 milioane lei, fără TVA, sumă ce include elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor de reparaţii, reabilitare şi restaurare, a fost semnat în martie 2023. Iar începerea reabilitării mai are de așteptat.

Gara a fost inaugurată cu aproape 126 de ani în urmă, pe 27 noiembrie 1898, dată la care a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş.

Cu excepţia Regelui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi suveranii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul.

Planurile Gării Regale Curtea de Argeș au fost realizate de către celebrul arhitect francez André Lecomte du Noüy, cel care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. De altfel, marele arhitect este înmormântat chiar la Curtea de Argeș.

Construcţia gării a fost finalizată în mai puţin de un an, iar costurile de construcţie s-au ridicat atunci la 7,8 milioane lei aur.

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite