Dezastrul Gării Regale Curtea de Argeș. Bijuteria arhitectonică mai are de așteptat pentru reabilitare
0Gara Regală Curtea de Argeș, una dintre cele mai frumoase din România, mai are de așteptat cel puțin trei ani până să fie reabilitată. Fără vreo investiție de 32 de ani, gara arată acum dezastruos.
Cu aproape cinci ani în urmă, la funeraliile Regelui Mihai I, autoritățile centrale și locale promiteau că proiectul de reabilitare a Gării Regale Curtea de Argeș va începe rapid, însă abia în acest an, pe 3 octombrie, CFR Infrastructură, prin sucursala Craiova, a lansat licitația pentru reabilitarea gării, valoarea estimată a lucrărilor (proiectare și execuție) ridicându-se la 10,59 milioane de lei, fără TVA. Și, deși valoarea investiției este una foarte mare, în acest an Ministerul Transporturilor a alocat doar 938.556 lei fără TVA pentru Gara Regală Curtea de Argeș, după cum au confirmat pentru „Adevărul” reprezentanții CFR.
Lucrările propuse vor include, printre altele, reparații și consolidare structură de rezistență, restaurare finisaje și componente artistice din lemn, piatră, ceramică, metal, înlocuirea învelitorii și a sistemului de colectare ape pluviale (jgheaburi și burlane).
E necesar avizul Ministerului Culturii
Lucrările de reparații și restaurare vor avea în vedere caracterul de monument istoric al clădirii, ceea ce impune realizarea lor cu materiale și tehnici specifice, compatibile cu cele originale, iar acestea se vor realiza numai cu avizul Ministerului Culturii.
Revenind la licitație, ofertele pot fi depuse până pe 7 noiembrie a.c., iar durata contractului, ce include atât proiectarea, cât și lucrările propriu-zise, este de 36 de luni, dintre care 12 luni alocate proiectării. Ceea ce înseamnă că în cel mai bun caz Gara Regală Curtea de Argeș ar putea fi reabilitată din temelii până la finalul anului 2025.
Însă cum în România procedurile licitațiilor și birocrația duc la prelungiri peste prelungiri ale termenelor, este greu de crezut că reabilitarea ar putea începe în iarna anului viitor. Până atunci, fără vreo vreun leu investit de autorități după 1990, Gara Regală Curtea de Argeș se degradează pe zi ce trece.
„Adevărul“ a realizat un reportaj la Gara Regală Curtea de Argeș, un loc unde pe vremuri ajungeau regii și unde acum mai ajung doar câteva sute de călători zilnic.
Jgheaburi ce stau să cadă în capul călătorilor
De la intrarea în Curtea de Argeș și până la Gara Regală faci aproximativ cinci minute cu mașina. Și, de cum parchezi la mai puțin de zece metri de impozanta și degradata clădire, ai senzația că ai ajuns fără să vrei pe un platou de filmare, că ai o iluzie optică și că, de fapt, gara, cu zeci de locuri în care tencuiala a căzut sau se pregătește să cadă, e o butaforie de proporții. Dacă ar mai trăi, John Wayne ar putea filma aici fără probleme o scenă western. Decorul s-ar potrivi fără probleme și pentru un western spaghetti al lui Sergio Leone.
Singurul element disonant ce te face să realizezi că nu ești în secolul al XIX-lea, ci în plină contemporaneitate este reprezentat de zecile de automobile parcate în fața Gării Regale, multe dintre ele mașini ale școlilor de șoferi.
În zonă e o liniște parcă atemporală. Până și polițiștii de vizavi care opresc mașini pe bandă rulantă și dau sancțiuni constant nu fac zgomot, ca și cum nu ar dori să tulbure liniștea dimineții și a gării ridicate în urmă cu aproape 124 de ani.
Locul de unde îți vine să fugi
De cum te-ai apropiat de Gara Regală Curtea de Argeș, primul impuls, în mod paradoxal, este acela de a te depărta. Mai multe jgheaburi stau să cadă în capul călătorilor, iar dacă nu ești atent poți avea surpriza ca fâșii de tencuială să îți cadă în cap sau pe umeri. Gara Regală a devenit cumva gara aproape letală. Și culmea e că autoritățile nu au luat nicio măsură de siguranță de ani de zile, deși riscul de accidente este unul mare.
Pe zidurile laterale ale gării, mai multe burlane au fost efectiv aplatizate, ca și cum ar fi fost lovite de sute de ori de niște ciocane uriașe.
„Parcă e capătul lumii aici”
Până și o locomotivă ce stă pe șinele vechi pare desprinsă dintr-un film de epocă. Noroc cu cei câțiva călători cu trollere ce mă aduc cu picioarele nu pe pământ, ci în secolul XXI.
O femeie venită de undeva, de pe dealurile pline cu verdeață, din stânga peronului gării, traversează liniștită șinele năpădite de buruieni și nepăsare. Printre șine, zeci de traverse de beton stau abandonate.
Femeia, îmbrăcată de parcă ar fi în curtea casei, și nu în fața peronului unei gări-simbol, privește circumspect când vede că fotografiem de zor. Dar se apropie.
„Pozați, domnule, să dați la ziar, să vadă cei de la Guvern în ce hal e zona asta, să facă ceva.... Parcă e capătu lumii, nimînui nu îi pasă. E păcat de gara asta, era atât de frumoasă și uitați-vă cum a ajuns!”, îmi spune cu năduf Mariana Costache, care locuiește de peste trei decenii la câteva sute de metri de gară.
O anunțăm că CFR tocmai a lansat o licitație pentru reabilitarea gării și că sunt șanse ca în vreo trei ani să arate altfel zona. „Io nu mai am vreo încredere în ăștia. Dumneavoastră aveți? Dacă erau oameni serioși la București acolo, aveam de mult autostrada Sibiu-Pitești și multe altele”, gesticulează Mariana, după care pleacă nervoasă fără să mai adauge vreun cuvânt.
Ne uităm de jur-împrejur și nu credem că o putem contrazice. Zona arată precum un capăt al lumii civilizate. Gara Regală Curtea de Argeș. Ultima frontieră. Ca o parafrază la Star Trek.
Gara, cu toată paragina ei, nu și-a pierdut farmecul inefabil. E ca o doamnă trecută de mult de prima și a doua tinerețe și care, în ciuda numeroaselor riduri, și-a păstrat trăsăturile frumuseții de pe vremuri.
Cei câțiva călători de pe peron se suie în tren, iar Gara Regală rămâne din nou singură și ignorată, așa cum a fost în ultimii 32 de ani. E timpul să plecăm. Dar vom reveni, cu speranța și optimismul că după operația estetico-arhitectonică din următorii ani, Gara Regală Curtea de Argeș va fi din nou ca odinioară. O încântare vizuală.
Unul dintre jgheaburile ce stau să cadă se leagănă ușor în bătaia vântului. Ne ferim instinctiv și grăbim pasul.
Gara, realizată în mai puțin de un an
Gara a fost inaugurată pe data de 27 noiembrie 1898, dată la care a fost dată în folosinţă calea ferată Piteşti - Curtea de Argeş. Cu excepţia lui Carol al II-lea, al cărui sicriu a fost adus în februarie 2003 cu un vehicul militar, toţi regii înmormântaţi în necropola regală de la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost transportaţi cu trenul.
Planurile Gării Regale Curtea de Argeș au fost realizate de către celebrul arhitect francez André Lecomte du Noüy, cel care restaurase şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Construcţia gării s-au încheiat în mai puţin de un an, iar costurile de construcţie s-au ridicat 7,8 milioane lei aur.
Se încarcă comentariile...
