Monumentul pentru securiști, ridicat chiar în orașul teribilului Experiment Pitești: „Este foarte grav”

0
0

Ridicarea unui monument pentru foștii lucrători din SRI și din fosta Securitate a stârnit un scandal de proporții, monumentul fiind ridicat la Pitești, unde s-a desfășurat teribilul Experiment Pitești.

La dezvelirea monumentului au participat aproape 100 de persoane FOTO argespress.ro
La dezvelirea monumentului au participat aproape 100 de persoane FOTO argespress.ro

Monumentul, care are forma unei cruci de lemn sculptate, a fost dezvelit pe 14 septembrie în Cimitirul Militar Pitești, cu ocazia unei acțiuni organizate de către filiala Argeș a Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (ACMRR-SRI). Conform organizatorilor, monumentul a fost ridicat în memoria ”militarilor care au activat pe «frontul nevăzut», în activitatea de apărare a valorilor fundamentale ale României”. Practic, monumentul a fost ridicat atât pentru foștii lucrători din SRI, cât și din fosta Securitate. Iar omagierea „eroilor” din fosta Securitate chiar în orașul în care s-a desfășurat teribilul Experiment Pitești a stârnit un val de revoltă la nivel național.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICMER) a cerut îndepărtarea monumentului de la Pitești.

„Adevărul” a stat de vorbă, legat de acest monument controversat, cu Maria Axinte - fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești, cu Cristian Gentea – primarul Piteștiului și cu colonelul în rezervă Dumitru Șovar, președinte Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere - SRI Argeș, organizatorul evenimentului.

Experimentul Pitești, „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”

Între 1949 şi 1951, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Dintre miile de oameni care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt încă în viaţă mai puţin de zece.

Scriitorul Aleksandr Soljeniţîn - laureat al Premiului Nobel pentru literatură - considera că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat „Fenomenul Piteşti“ „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“.

Fosta închisoare Pitești este acum muzeu FOTO Denis Grigorescu
Fosta închisoare Pitești este acum muzeu FOTO Denis Grigorescu

Doisprezece tineri au murit în cadrul Experimentului Piteşti şi câteva mii au fost schingiuiţi. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice sau fizice pe viaţă.

În urmă cu 11 ani, câțiva piteşteni conduşi de o tânără pasionată, Maria Axinte, au avut ideea de a înfiinţa Fundaţia Memorialul Închisoarea Piteşti. Iar această fundaţie administrează de atunci partea din clădire ce a păstrat aspectul unei închisori. Pentru a se realiza un circuit profesionist de vizitare, aici s-au făcut mai multe investiţii, datorate şi zecilor de voluntari ce s-au implicat în proiect. Iar în 2014, o parte din fosta închisoare Piteşti a fost deschisă publicului. În vara acestui an, la Memorialul Închisoarea Pitești a fost deschis primul Muzeu al Comunismului pentru Copii din lume.

„Autoritățile ar trebui să-și ceară scuze față de victimele regimului comunist”

”Deși a fost un eveniment "discret", în sensul că monumentul a fost probabil ridicat pentru ego-ul unor "personalități marcante" ale serviciilor de informații locale, evenimentul de la Pitești acuză încă o dată conștiințele adormite și lipsite de respect din instituțiile statului român. Pentru că, din păcate, Securitatea, contrar numelui nobil, s-a ocupat cu violența sistematică și teroarea continuă în timpul dictaturii comuniste. Și mulți încă își mai amintesc foarte bine. Și nu există scuze de genul "nu toți au fost răi", pentru că această instituție avea o misiune clară, pe care unii au împlinit-o cu zel, de aici indignarea generală”, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” Maria Axinte, fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești.

Maria Axinte, fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești FOTO arhiva personală
Maria Axinte, fondatoarea Memorialului Închisoarea Pitești FOTO arhiva personală

Monumentul dezvelit joi, 14 septembrie, la Cimitirul Militar Pitești se află la mai puțin de cinci kilometri de fosta închisoare Pitești. La eveniment au participat aproape 100 de cadre militare în rezervă ale SRI, SIE și Direcției de Informații Militare din mai multe județe și reprezentanți ai asociațiilor de rezerviști ai MAPN, MAI

”Totul este cu atât mai grav cu cât acest monument s-a ridicat în orașul în care s-a desfășurat Experimentul Pitești, chiar la fosta închisoare care este azi, parțial, muzeu memorial, chiar în centrul orașului. Și în care serviciile „nevăzute" au fost capabile de o acțiune atât de violentă și de dezumanizantă împotriva celor peste 600 de studenți anticomuniști, încât a devenit unică în lumea comunizată. Și să nu uităm grupurile de rezistență și sprijinitorii lor din zona Muscelului, care au fost chinuiți cumplit la Securitatea din Pitești și la Închisoarea Pitești în anii '50. Sute de femei și bărbați, de toate vârstele și categoriile sociale, care au decis să facă ceva împotriva dictaturii comuniste. Autoritățile locale ar trebui să își ceară scuze public față de victimele și supraviețuitorii regimului pentru că au permis ridicarea monumentului și să îl îndepărteze”, adaugă Maria Axinte.

”Nu am dorit să jignim tristele evenimente pe care le-a reprezentat Experimentul Pitești”

”Adevărul” a solicitat un punct de vedere și lui Cristian Gentea, primarul Piteștiului, legat de ridicarea monumentului ce a stârnit în doar câteva zile numeroase controverse și critici.

”Eu sunt plecat în concediu de o săptămână, nu sunt în țară. Primăria Pitești nu are vreo implicare în acel eveniment. Nu am alte comentarii de făcut”, a precizat pentru ”Adevărul” Cristian Gentea, primarul Piteștiului.

„Adevărul” a stat de vorbă, legat de controversatul monument, și cu colonelul (r) Dumitru Șovar, președinte Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere-SRI Argeș, organizatorul evenimentului.

„Sunt uimit efectiv de cum s-a interpretat această activitate. Pot spune doar că nu am vrut în niciun mod să aducem vreo atingere sau să jignim în vreun fel acele triste evenimente pe care le-a reprezentat Experimentul Pitești”, spune Dumitru Șovar.

Florin Șandru, președintele ICCMER cere îndepărtarea monumentului, argumentând că Securitatea nu a fost un serviciu de informații, ci „brațul armat al partidului, cu care acesta îi ucidea pe cei care se opuneau comunismului”.

„Cele mai multe decese ale luptătorilor frontului nevăzut din Departamentul Securității Statului au avut loc în timpul confruntărilor cu adevărații eroi ai României, ofițerii, profesorii, muncitorii, țăranii, preoții și studenții, care s-au împotrivit cu arma în mână comunismului, impus în România de Armata Roșie și Partidul Comunist Român”, mai spune Florin Șandru.

Dumitru Șovar neagă faptul că dezvelirea monumentului ar fi legată de foștii angajați ai Securității de dinainte de 1989. „Afirmația președintelui IICCMER este năucitoare. Nu avem nicio legătură cu acele evenimente. Suntem la zeci de ani de atunci”, mai spune Dumitru Șovar.

Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite