Fetele din ceata Urşilor de la Asău, atracţia Festivalului de datini din Neamţ. S-au costumat în piei autentice FOTO

Ca şi în anii din urmă, fetele din ceata Urşilor de la Asău, costumate în piei autentice, au fost atracţia Festivalului de datini de la Piatra Neamţ.  Marți seară, după parada pe principalele străzi ale oraşului, a urmat un mare spectacol, la care au participat sute de mascaţi.

În ceata de la Asău au fost cooptate și tinere FOTO Facebook Mihai Marian

În organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ, pe 27 decembrie a avut loc a LII-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare“, principalele bulevarde fiind luate cu asalt de către colindători, urători, mascaţi, urşi, capre, cerbi, arnăuţi, etc.

Au „defilat“, spre deliciul miilor de localnici care i-au însoţit cu aplauze, reprezentanţii unor alaiuri din toate colţurile Neamţului, dar şi din judeţele Vaslui, Iaşi şi Bacău. Invitat de onoare a fost grupul Crenguţă de iederă, din Chişinău. Parada s-a încheiat cu un spectacol maraton, în Piaţa Ştefan cel Mare.

Toate grupurile de la Festivalul de datini de la Piatra Neamț au încântat prin evoluţii, frumuseţea costumelor şi a măştilor, o prezenţă aparte fiind Urşii de la Asău. Cei care-l compun sunt îmbrăcaţi în piei autentice de urs, dansând în ritmul dictat de nişte tobe uriaşe, de peste un metru în diametru. Din formaţie fac parte şi tinere, ele atrăgând toate privirile spectatoritor.

Originea jocului ursului la Asău, judeţul Bacău, se pierde mult în timp. În anii '60, Gavrilă Nicodim, organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă.

Urșii de la Asău se remarcă prin costumele din piei autentice FOTO Facebook Mihai Marian

„Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs (vreo opt) şi a avut ideea jocului pe par, unul moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. Apoi, fiul lui Gavrilă, Daniel, a dus mai departe tradiţia moştenită de la tată, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni - 60“, arată Centrul „Carmen Saeculare“ într-o prezentare a Urşilor de la Asău.

Festivalul de la Piatra Neamț, vechi de peste cinci decenii

De ani şi ani, la manifestarea de la Piatra Neamţ participă şi Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti, Neamţ. Coordonat de meşterul Ion Albu, creator de măşti populare, cel care anul trecut a fost distins de Ministerul Culturii cu titlul de „Tezaur Uman Viu“, grupul  este unul valoros şi cu o lungă tradiţie, având peste o sută de membri.

Ansamblul format în anul 1978 şi condus de atunci de meşterul Albu caută să perpetueze în conştiinţa viitoarelor generaţii datinile strămoşeşti din perioada Sărbătorilor de iarnă. Are un repertoriu extrem de bogat şi cuprinde mascaţi (moşnegi) şi urători, jocul urşilor, al caprei şi dansul arnăuţilor, devenind o prezenţă aşteptată la diverse festivaluri.

Cât despre festivalul de la Piatra Neamţ, el a ajuns la ediţia cu numărul 52. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a peste cinci decenii s-a desfăşurat an de an, neîntrerupt. Fondul manifestării a rămas mereu acelaşi, la Piatra Neamţ, în fiecare lună decembrie se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi din zonele din afara ţării locuite de români, Republica Moldova sau Ucraina).

Festivalul se desfășoară la Piatra Neamț pe peste 50 de ani FOTO CJ Neamț

„Cetele de colindători, urători şi mascaţi şi-au întâmpinat mereu publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte“, se precizează într-un comunicat al Centrului „Carmen Saeculare“.