Maşinăria de făcut bani a Bisericii Ortodoxe. La cât a ajuns averea declarată a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei
0
Potrivit datelor raportate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a avut cele mai mari venituri dintre unităţile administrative ale Bisericii Ortodoxe Române. Forul coordonat de la Iaşi a avut afaceri de 74,3 milioane de lei, din care profitul din activitatea economică a fost de 14,3 milioane de lei. Veniturile au crescut constant de la un an la altul.
Veniturile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (MMB) cresc de la un an la altul ca pâinea caldă. Raportul pe 2016 arată o situaţie economică mai mult decât înfloritoare. Astfel, veniturile totale raportate de reprezentanţii Mitropoliei la finalul anului trecut au ajuns la 74,3 milioane de lei, ceea ce arată o depăşire cu 15,5% a estimărilor de la începutul anului.
Potrivit raportărilor de la Fisc, pe 2016, forul bisericesc din Moldova a avut cele mai mari câştiguri, deoarece Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, formată din trei Arhiepiscopii, a Iaşilor, Sucevei şi Rădăuţilor şi cea a Romanului şi Bacăului, şi din Episcopia Huşilor, prezintă unitar bilanţul. Din punctul de vedere al câştigurilor, la mare distanţă de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei se află Arhiepiscopia Bucureştilor, unde veniturile totale din 2016 au fost de 51,2 milioane de lei. La nivelul Mitropoliei Ardealului, Arhiepiscopia Sibiului a avut venituri totale de 16 milioane de lei, anul trecut, în timp ce în cadrul Mitropoliei Clujului, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului a raportat venituri de aproape 15 milioane de lei.
Profit de cinci ori mai mare din activitatea economică
De departe, cele mai mari profituri din activitatea economică s-au raportat de către Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Practic, aproape 80% din câştiguri au provenit din activităţi economice, respectiv 58,3 milioane de lei, în timp ce 15,9 milioane de lei au reprezentant „venituri din activităţile fără scop patrimonial“. Tot activităţile economice au fost şi cele datorită cărora s-a înregistrat şi un profit de 14,3 milioane de lei, de cinci ori mai mare decât estimarea de la început de an, care era de doar 2,5 milioane de lei.În comparaţie, la Arhiepiscopia Bucureştiului, bilanţul pe 2016 arată un venit din activităţi economice de doar 2,4 milioane de lei, iar la Sibiu de 2,3 milioane de lei, potrivit datelor de la Fisc.
Creştere constantă a câştigurilor
La finalul anului trecut, MMB a raportat pe lângă veniturile totale de 74,3 milioane de lei şi cheltuieli total de 71,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă un excedent de 2,6 milioane de lei. Dacă privim comparativ pe ultimii cinci ani, veniturile au crescut constant. În 2012, veniturile au fost de 48,1 milioane de lei şi doar 36 de oameni angrenaţi în „activităţile economice sau financiare“. Un an mai târziu, veniturile au ajuns la 50,9 milioane de lei, iar în 2014 au depăşit 53,5 milioane de lei. În 2014 s-a observat şi o creştere impresionantă a numărului de personal raportat în cadrul activităţilor economice şi financiare, respectiv 353. În 2015, veniturile au ajuns la 69,2 milioane de lei, ca în 2016 să depăşească 74,2 milioane de lei. Şi în urmă cu doi ani, câştigurile din activităţi economice au fost majoritare, de peste 52,8 milioane de lei, însă profitul la acest capitol a fost de doar 5,9 milioane de lei, la o treime faţă de cel raportat în 2015.
Potrivit oficialilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, într-un răspuns pentru presa locală aceştia susţin că: „excedentul este cheltuit în totalitate pe activităţi filantropice. Aceşti bani provin, în mare parte, din donaţii”. Potrivit bilanţului pe 2016, cheltuielile privind activităţile fără scop patrimonial (donaţii, asistenţă socială) au fost de 27,6 milioane de lei, de aproape trei ori mai mari decât cele stabilite la începutul anului.
De unde vine câştigurile
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei este formată din trei Arhiepiscopiia Iaşilor, Sucevei şi Rădăuţilor şi cea a Romanului şi Bacăului, dar şi din Episcopia Huşilor. Activele imobilizate ale Mitropoliei Moldovei au ajuns la 189,3 milioane de lei anul trecut, în urcare uşoară faţă de valorile publicate în 2015.
Creşterea constantă a veniturilor celei mai bogate mitropolii din ţară vine pe fondul existenţei unei adevărate „fabrici“ de făcut bani în care sunt incluse brutării, hoteluri, terenuri agricole şi păduri, centre de pelerinaj sau librării. Printre afacerile controlate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei se află Centrul de Conferinţe „Providenţa”, Şcoala „Varlaam Mitropolitul”, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ şi Spitalul Providenţa. În zona CUG, Mitropolia şi-a continuat expansiunea, chiar şi în 2017, când a mai cumpărat un teren cu 120.000 de euro, fără TVA. Afacerea Mitropoliei din sectorul medical s-a dezvoltat considerabil în ultimii 18 ani, acum în zona CUG funcţionează un spital şi o policlinică, dar şi un centru cu săli spaţioase în care sunt găzduite conferinţe şi evenimente private, inclusiv petreceri.
Proprietăţi la Nemţ
În 2014, Guvernul a decis să sporească averea bisericii şi a oferit Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei spaţiul care adăposteşte Centrul Ecumenic Daniil Sihastrul din staţiunea Durău, comuna Ceahlău, şi şase vile din aceeaşi zonă. Potrivit hotărârii din 13 octombrie 2014, Mitropolia a devenit proprietar pe vilele „Floare de Colţ”, „Crinul”, „Toporaşul”, „Ghiocelul”, „Bujorul” şi „Viorica”, având fiecare circa 160 mp. Biserica avea deja în administrare aceste spaţii, dar nu le deţinea ca proprietar. În judeţul Neamţ, averea bisericii a crescut considerabil la începutul anilor 2000, când Biserica a obţinut titluri de proprietate pe raza Ocolului Silvic Târgu Neamţ pe o suprafaţă de 9.615 hectare de pădure. Tot atunci, Mitropolia a mai primit sediul Ocolului Silvic Târgu Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Mănăstirea Neamţ, cantonul silvic de locuit de la Pepiniera Dumbrava, cantonul silvic de locuit de la Cărbuna, cantonul cu etaj de la Mănăstirea Neamţ, sediul de brigadă silvică de la Secu şi cabana forestieră Secu. Biserica a reuşit să obţină şi cabana de vânătoare a lui Ceauşescu de la Nemţişor, împreună cu alte trei cabane şi chioşcul de vânătoare. În satul Miclăuşeni din comuna Butea, aflată la graniţa dintre Iaşi şi Neamţ, Mitropolia are în proprietate şi un castel.
Efectivul angrenat în derularea activităţilor economice de la MMB a fost, în 2016, de 388 de persoane, în timp ce pentru activitatea fără scop patrimonial a fost raportat un efectiv de 265 de persoane.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
