Bolile profesionale ale videochatiștilor. Psihiatru ieșean: „Devin roboți sexuali, cu tulburări grave“
0În ultimii ani trec pe la psihiatru tot mai mulți tineri care lucrează în industria videochatului. Au depresii, insomnii și chiar psihoze. România este țara-campioană cu 3.000 de studiouri de videochat.
Medicul specialist psihiatru Cozmin Mihai subliniază că în România, țara cu aproximativ 3.000 de studiouri de videochat și peste 100.000 de lucrători în domeniu, nu se vorbește suficient despre bolile psihice asociate cu această meserie.
După experiența cu mulți pacienți care au practicat videochat, psihiatrul ieșean spune că este nevoie de o imagine cât mai clară a impactului psiho-emoțional în rândul celor care practică această meserie.
„Atunci când simptomatologia se cronicizează și le impactează viața personală, precum dispoziție depresivă, anxietate, insomnii, simptome psihotice, vin la cabinet. Intervin aceste sentimente de rușine, de vinovăție, apare ideația delirantă de urmărire, își imaginează că toți cei din jur cunosc ce fac și că le este foarte ușor să acceseze, dacă le știu nickname-ul, platformele și să găsească poze indecente”, explică Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru din Iași.
Banii, drogul videochat-ului
Pacienții care ajung la el sunt în general persoane tinere, 18-25 de ani, din familii în care unul sau ambii părinți munceau în străinătate și din medii dezavantajate.
Principala problemă este că persoanele care intră în industria videochat-ului nu au curajul, nu sunt pregătiți să renunțe la o sursă de venit atât de bună, care le-a fost pusă sub nas încă de la începutul experienței lor în domeniu.
„Acesta este și punctul slab al jucătorilor de jocuri de noroc. Dacă eu am zece lei și am două variante: o înghețată sau un bilet la loto, aleg înghețata, am încredere doar în puterea banilor din munca mea. Dar sunt persoane care pun o viață de muncă în acest tip de câștiguri”, mai povestește Cozmin Mihai.
Deși numărul celor care merg la psihiatru a crescut în ultimii ani, în continuare oamenii se decid greu să apeleze la un specialist în boli psihice sau chiar recurg la automedicație cu pastile de pe piața neagră.
„Un robot care zâmbea forțat”
Sunt și finaluri fericite. Medicul ieșean ne prezintă cazul unei paciente de 28 de ani din Iași, care a fost model de videochat timp de patru ani.
„Totul a început pentru a-mi dovedi atât mie, cât și altor persoane că pot face mulți bani în România. După o perioadă lungă, devenisem un robot care zâmbea forțat și nu mai eram autentică cu nimeni. Îmi schimbasem modul de a interacționa chiar și cu persoanele din viața mea. Devenisem rece cu partenerul meu și materialistă pe toate aspectele vieții; ca și cum viața era doar despre bani”, povestește tânăra.
Câștigurile de mii de euro pe lună sunt strategia de publicitate a multor studiouri pentru a atrage noi angajați. Tânăra din Iași mărturisește că îi era greu să renunțe la bani, dar cu ajutorul specialistului a reușit. „Am realizat faptul că nu vreau să-mi vând corpul pentru plăcerile altora, a unor necunoscuți. Mă uram pentru ce devenisem și pentru obiceiurile toxice pe care mi le formasem și nu mă mai recunoșteam”, adaugă ieșeanca.
Acum, pe lângă medicație pentru depresie, merge constant și la un psiholog.
Roboți cu tulburări de natură sexuală
Medicul Cozmin Mihai subliniază că în acesta cazuri apar și tulburări de natură sexuală și crede că este și efectul unei societăți care tabuizează tot ce e legat de sex.
„Sunt persoane obișnuite să reacționeze la comandă, să fie roboți sexuali, femeile uneori se masturbează cu ajutorul unor obiecte sexuale conectate la calculator care vibrează din ce în ce mai tare, cu cât sunt introduși mai mulți bani în sistem. Bărbații care practică videochatul se masturbează de multe ori pe zi pentru diverși bărbați homosexuali, ei fiind heterosexuali, iar această frustrare vine cu repercusiuni psihice”, arată psihiatrul Cozmin Mihai.
Promovarea agresivă a studiourilor de videochat
Ceea ce alimentează această industrie este promovarea agresivă a studiourilor de videochat în spațiul public. La Iaşi, de exemplu, sunt mașini luxoase parcate în fața universităților sau în campusuri.
„Cum nu există o legislație care să interzică expunerea reclamei la astfel de servicii, devine foarte acceptată în spațiul public și în subconștientul acestor tinere, care nu aveau o situație financiară grozavă, se creează impresia că, dacă nu le interzice nimeni, sunt la vedere, atunci sunt lucrurile perfect normale”, conchide Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru.
Se încarcă comentariile...
