Video Simbolul magic uimitor găsit la cariera dacică de piatră de la Măgura Călanului. Locul devine monument istoric VIDEO
0Cariera dacică de la Măgura Călanului (video), locul de unde au fost aduse blocurile de piatră folosite la construcția cetăților dacice din Munții Orăștiei, va fi pe lista monumentelor istorice din România.
Cariera antică de la Măgura Călanului din Hunedoara a furnizat blocurile de piatră folosite la construcția cetăților dacice din Munții Orăștiei, însă în ultimele decenii, în ciuda importanței sale, a fost neglijată de autorități.
Exploatările forestiere au produs distrugeri în perimetrul ei, turiștii, căutătorii de comori și amatorii de excursii cu ATV-urile au lăsat pagube în urma lor, iar rămășițele vetrelor de foc au completat priveliștea dezolantă în care se ajunsese așezarea istorică.
În lipsa marcajelor turistice și a potecilor amenajate, numărul oaspeților carierei de calcar oolitic a rămas, totuși, redus.
Demersuri începute în urmă cu cinci ani
În 2019, Fundația Dacica a solicitat clasarea așezării antice de la Măgura Călanului ca monument istoric, în scopul protejării ei.
„Excepţionala carieră dacică de la Măgura Călanului este punctul zero al cetăţilor dacice din Munţii Şureanu, sursa de piatră pentru cele mai multe dintre construcţiile din aceste cetăţi. Se află pe teritoriul Călanului, în judeţul Hunedoara, şi este probabil una dintre cele mai interesante şi valoroase cariere antice ale Europei. Fronturile de exploatare se află pe creasta dealului Măgura Călanului şi sunt dispuse pe două laturi cu lungimea de aproximativ 600, respectiv 400 de metri. În prezent, cariera este acoperită de pădure. Materialul exploatat este calcarul oolitic, un material moale, relativ uşor de prelucrat, spre deosebire de calcarul dur de la Piatra Roşie sau de micaşistul sfărâmicios din zona cetăţilor Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie şi Blidaru”, informa arheologul Aurora Peţan, în solicitarea transmisă autorităţilor, în 2019.
Procedurile de clasare au fost îngreunate de faptul că unele dintre terenurile pe care se află cariera dacică aveau o situație neclară, în lipsa cadastrării.
Direcția Județeană de Cultură Hunedoara a reluat procedura de clasare a așezării antice ca monument istoric, după ce unele modificări aduse recent Legii nr. 422 din 2001, cu privire la protejarea monumentelor istorice, permit clasarea de urgență, chiar și fără a identifica proprietarii terenurilor din sit.
„În cazul în care un monument istoric nu are proprietar cunoscut, comunicarea deciziei privind declanșarea procedurii de clasare de urgență se consideră realizată prin afișarea acesteia la sediul primăriei și al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culiurii pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză, precum și pe paginile de internet ale acestora”, a informat Direcția Județeană de Cultură Hunedoara, într-o informare transmisă Primăriei Călan, oraș în care se află Măgura Călanului.
Direcția Județeană de Cultură Hunedoara a comunicat autorităților din Călan declanșarea procedurii de clasare de urgență, ca monument istoric, a sitului Cariera dacică de la Măgura Călanului.
„Datorită complexității și suprafeței mari a sitului arheologic, a faptului că nu toți proprietarii au putut fi înștiințați, vă rugăm să afișați înștiințarea procedurii de clasare”, a transmis Direcția Județeană de Cultură Hunedoara.
„Uzina” de construcții a dacilor
Veche de două milenii, Măgura Călanului din Hunedoara este acoperită în mare parte de pădure, fapt care a contribuit la conservarea ei. Vechea carieră de piatră a dacilor se află în vecinătatea orașului Călan și a satului Sântamaria de Piatră din Hunedoara (video), pe dealul care domină valea râului Strei din Hunedoara.
În Antichitate, peste 20.000 de metri cubi de piatră au fost extrași din cariera dacică de la Măgura Călanului pentru a fi folosiți în construcția unor cetăți dacice din Munții Șureanu, arătau istoricii care au cercetat în trecut situl arheologic.
Vechea carieră de calcar oolitic, aflată în vecinătatea orașului Călan (video) a funcționat, potrivit unor oameni de știință, până în primii ani ai secolului al doilea, când războaiele daco-romane au dus la părăsirea ei.
„Cariera, aşa cum se prezintă azi, sugerează cu putere că activitatea de aici şi zona atelierelor sale au cunoscut un sfârşit brusc, probabil iminența războiului din 101 – 102. Stipulaţiile păcii încheiată în 102 au prevăzut demantelarea fortificaţiilor autohtone. Nu ştim exact cât de largă a fost întinderea acestei activităţi, dar cunoştem destul de bine că în refacerea unor cetăţi atinse de război: Costeşti, zidul împrejmuitor al Sarmizegetusei, cetatea de la Căpâlna s-au folosit materiale găsite la fața locului”, arătau cercetătorii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu, în lucrarea „Noutăţi din Măgura Călanului” (1999).
Blocurile de calcar extrase de la Măgura Călanului erau prelucrate la poalele dealului și apoi erau transportate, cel mai probabil cu săniile, spre cetățile Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Piatra Roşie, Băniţa sau Căpâlna. După războaiele daco-romane, cariera nu a mai fost exploatată de-a lungul timpului, astfel și-a păstrat în cea mai mare parte înfățișarea pe care o avea în Antichitate.
Simbolul magic al carierei dacice
Locul a fost cercetat în secolul al XX-lea, iar oamenii de știință au găsit urmele lăsate de uneltele dacilor în stâncă și în blocurile de piatră, rămășițe ale unor drumuri antice, dar și câteva simboluri antice și litere grecești.
Cel mai deosebit dintre ele a fost, potrivit unor cercetători, simbolul caduceului, toiagul magic în jurul căruia sunt încolăciţi doi şerpi. Unii istorici susţin că avea rolul de a apăra incinta carierei de făpturi demonice.
„Pe peretele posterior al unei firide, bine tuşat la daltă, se găseşte sculptat un dreptunghi care adăposteşte în interiorul său, la prima examinare, litera elină „phi” cu înălțimea de 11 centimetri. Prima noastră interpretare tindea să confere literei valoarea unei mărci de pietrar. A doua ipoteză, considerând Phi-ul ca un semn de proprietate, ne îndemna să credem că el se referă la carieră. Reexaminând fotografiile şi, mai ales, inscripţia, ne-am dat seama că aşa-zisul Phi reprezintă doi şerpi afrontaţi, stilizaţi şi care se ridică pe băţul central. Împreună cu dreptunghiul în care se găsesc, formează monograma, simbolul caduceului”, arătau arheologii Viorel Moraru şi Vasile Pârvu.
Potrivit autorilor, simbolul caduceului apare de mai multe ori pe Columna lui Traian, reprezentat simbolic pe scuturile dacilor și ale auxiliarilor romani, uneori sub forma unei cârje, dar și pe monede și coifuri dacice de paradă.
Se încarcă comentariile...
