Marele zid dacic descoperit în preajma Sarmizegetusei Regia. Ce rol avea colosul din munţii Orăştiei VIDEO

0
0
Troianul Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Troianul Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Rămăşiţele „marelui zid dacic“ au fost descoperite în munţii Orăştiei, deasupra Peşterii Cioclovina, nu departe de Sarmizegetusa Regia.

Rămăşiţele unui zid antic întins pe mai mult de doi kilometri pot fi observate în pădurea care acoperă vârful Chiciura (1.022 metri) din Munţii Orăştiei.

GALERIE FOTO - TROIANUL ŞI ZONA CIOCLOVINA - PONORICI

VIDEO - TROIANUL

VIDEO - ZONA PONORICI CIOCLOVINA, IMAGINI AERIENE

Sistemul defensiv se întindea deasupra peşterilor Cioclovina şi Ponorici, apropiate cetăţilor dacice Piatra Roşie şi Sarmizegetusa Regia, Poienii Omului şi altor locuri bogate în vestigii antie din ţinutul dacilor.

Cea mai vastă reţea de galerii subterane din ţinutul cetăţilor dacice. Ce secrete au peşterile de lângă Sarmizegetusa VIDEO

Descoperirile fabuloase din Piatra Roşie. Ce rol aveau discurile de fier găsite într-un templu dacic | VIDEO

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Localnicii l-au numit „troianul” şi, potrivit arheologilor, ar fi fost ridicat de daci pentru a apăra cetăţile dacice, în special Sarmizegetusa Regia, în faţa unei invazii a romanilor iniţiată dinspre sudul ţării, prin valea Streiului. 

„Marele zid dacic” se află într-una din cele mai spectaculoase zone din România: pe platoul mărginit de cătunele Ponorici şi Cioclovina. 

Troianul începe din dreptul versantului prăpăstios al Cioclovinei, deasupra uvalelor (şiruri de doline) şi continuă spre Ponorici, unde apele izvorului şi-au croit calea prin labirinturile subterane care leagă cele două peşteri. În apropiere se poate distinge terasamentul unei vechi căi ferate forestiere, Pui – Ponorici, care a funcţionat la începutul secolului trecut.


Troianul, marele zid dacic din Munţii Orăştiei. ADEVĂRUL


Arheologul Constantin Daicoviciu s-a numărat printre primii oamenii de ştiinţă care au cercetat zidul de apărare al dacilor.

Cătunul din Munţii Şureanu care este părăsit iarna. Ce ascunde Ponorici în adâncurile pământului FOTO

VIDEO Ciobăniţa din Ponorici, colţul de Rai ascuns în Munţii Şureanu, în mijlocul sălbăticiei

Splendoare în munţi. Râul sălbatic care scaldă adâncurile Peşterii Cioclovina VIDEO

 „La sud de cetatea Piatra Roşie, în linie directă, la o depărtare de circa 2,5 kilometri, ceea ce în realitate înseamnă o cale de peste şase kilometri, se află unul dintre cele mai interesante vestigii istorice ale trecutului dacic, valul de la Cioclovina – Ponorici, numit de localnici Troianul. Înaintând pe drumul ce duce sub Piatra Roşie de-a lungul văii Roşii, apoi traversând această vale şi încă multe alte pâraie ce curg de-a curmezişul drumului nostru, încălecând peste Preluca între Borzi şi urcând pe Dealul Mesteacănului, ajungem la cota 859 ce se găseşte la est de Cioclovina. Îndată după trecerea acestei cote începe Troianul, pornind deasupra ameţitoarei prăpăstii, în fundul căreia se află satul de munte Cioclovina, şi mergând o bucată (vreo 200 de metri) în direcţia Nord- Vest – Sud – Est, pentru ca apoi să o cârmească spre sud, până în dreptul satului Federi”, scria Constantin Daicoviciu, în monografia cetăţii Piatra Roşie (1949).


Imagini aeriene. Cioclovina - Ponorici. ADEVĂRUL

Potrivit specialiştilor, valul de pământ şi piatră, bine conservat pe unele sectoare, este prevăzut cu alte peste 30 de valuri secundare dispuse oblic faţă de el, care ar fi avut rolul să îngreuneze înaintarea invadatorilor.


Cătunul şi peştera Ponorici. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

marele zid dacic cioclovina ponorici foto daniel guta adevarul

În urma cercetării terenului şi a unor săpături arheologice în zid, Daicoviciu arăta că troianul avea o grosime la bază de circa 10 metri şi înălţimi de până la trei metri. Valurile secundare, amenajate din îngrămădiri de pietre aveau grosimi de circa şase metri şi lungimi de până la 36 de metri, fiind ridicate la distanţe de 18-35 de metri între ele. 

„Vădit lucru, avem de-a face cu un zid sec format din bucăţi de piatră calcaroasă de stâncă şi de foarte puţin pământ, strâns de ambele laturi de o palisadă de lemn, eventual de un gard împletit. Prin arderea palisadei, s-au calcinat pietrele, s-a roşit pământul dintre ele şi s-a prăbuşit partea de sus a Troianului. Evident că grosimea originală a valului cu palisadă cu tot n-a putut fi mai mare de 2-2,50 metri. Ce se vede acum nu este decât rezultatul prăbuşirii Troianului”, scria omul de ştiinţă.


Troianul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

În următoarele decenii, „marele zid dacic” nu a mai primit atenţia cuvenită din partea oamenilor de ştiinţă, iar puţini dintre oaspeţii locului ştiu despre existenţa sa. Cea mai recentă lucrare ştiinţifică despre troianul de la Cioclovina a fost publicată în 2012 („Cercetări perieghetice pe Platforma Luncani II. Ponorici şi Chiciura”, de Eugen S. Teodor, Aurora Peţan, Alexandru Berzovan).
 

marele zid dacic cioclovina ponorici foto daniel guta adevarul

Labirinturile subterane de sub troian

O reţea întinsă pe mai mult de opt kilometri de galerii subterane, inundate de apele pârâului Ponorici (Luncani) leagă peşterile Ponorici şi Cioclovina, formând unul dintre cele mai spectaculoase sisteme carstice din România.


Peştera Cioclovina. ADEVĂRUL.


Izvorul de munte traversează Fundătura Ponoriciului, un fost cătun în care au mai rămas câteva case vechi de lemn, stâne şi sălaşuri pentru animale, apoi se pierd în pământ prin peştera Ponorici. 

Apele subterane se strecoară apoi prin zeci de cavităţi şi labirinturi, unele încă neexplorate de speologi, ieşind, la circa doi kilometri în vale, din peretele stâncos al Cioclovinei. 

La ieşirea din grota Cioclovinei, apele formează un şir de cascade, apoi îşi continuă cursul prin valea Luncaniului, trecând – în drumul lor spre râul Strei - pe la poalele cetăţii dacice Piatra Roşie. 

O mulţime de vestigii arheologice arată că unele săli din adâncurile Cicolovinei au fost folosite încă din cele mai vechi timpuri, fie ca adăposturi pentru oameni, fie ca locuri sacre.



În sălile şi galeriile din interiorul ei au fost descoperite urme de locuire din prima epocă a fierului, schelete de animale, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani. 

În Sala Tezaurului a fost desoperit un tezaur valoros de podoabe vechi de la finalul epocii bronzului (1350 - 1150 a. Chr.), care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă şi faianţă. Piesele ar fi fost depuse într-un sanctuar înfiinţat sub pământ. 

Locul a atras ofrande foarte bogate şi variate (obiecte din bronz, articole exotice, olărit, psalii din corn şi ofrande de carne), care au fost depuse în trei locuri consacrate, sub semnul unui „izvor de divinitate”, informau cercetătorii de la Muzeul Naţional de Istorie a României, unde sunt păstrate artefactele. Unele galerii ale Cioclovinei au fost exploatate în secolul al XX-lea, după descoperirea unor zăcăminte de guano-fosfaţi („bălegar de lilieci”), întinse pe circa 1,5 hectare.


Dealul Mesteacănului. Peretele de stâncă al Cioclovinei. ADEVĂRUL

marele zid dacic cioclovina ponorici foto daniel guta adevarul

Locurile pline de vestigii dacice

Cătunele Ponorici şi Cioclovina şi peşterile lor fac parte din Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, o arie protejată din Munţii Şureanu care cuprinde şase dintre cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor şi Peştera Bolii. Aici se află şi siturile arheologice UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se întinde pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70% din suprafaţa rezervaţiei.

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Turiştii pot ajunge pe traseele parcului din localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani





 

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri