Cât aur a fost furat din Sarmizegetusa. Comorile dacice depăşesc producţia pe doi ani a unei faimoase mine de aur
0
Valoarea şi numărul tezaurelor dacice de aur şi argint descoperite în zona sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia sunt imense.
Peste 60 de kilograme de aur dacic (tezaure de monede Lysimach şi Koson şi 11 brăţări spiralice) sunt date în urmărire internaţională de autorităţile statului român după ce în ultimele decenii au fost descoperite de căutătorii de comori în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei (Şureanu). Tezaurele au fost apoi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor.
Alte comori valoroase şi-au pierdut urma în afara ţării înainte ca autorităţile să afle despre existenţa lor, astfel că valoarea şi numărul lor nu au putut fi stabilite.
Zece locuri în care dacii şi-au ascuns comorile de aur. Cum au fost descoperite tezaurele fabuloase
În ultimele trei decenii, potrivit informărilor oficiale, braconierii au descoperit peste 40 de tezaure antice preţioase în zona cetăţilor dacice. O listă a comorilor a fost publicată în studiul realizat de cercetătorul Claudiu Purdea, în lucrarea „De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii Şureanu. Un istoric al descoperirilor de tezaure”.
Potrivit autorului, aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint au fost descoperite de braconieri.
Sarmizegetusa Regia. ADEVĂRUL
„Un calcul simplu al greutăţii tezaurelor din aur şi argint ne oferă cifre impresionante. Astfel, greutatea celor 13 brăţări plurispiralice recuperate este de 12,726 kilograme; tezaurul de la Fagii lui Bodea, care a ajuns la aproape 4.000 de piese - 34 kilograme; tezaurul de 3.600 monede Lysimach de pe Şesu Căprăreţei – 30,6 kilograme; tezaurul din Dealu Muncelului sustras în anul 2007 – 10,2 kilograme. Un total ne oferă 87,5 kilograme, dacă mai adăugăm 10 kilograme, o medie a celor 11 brăţări nerecuperate, raportată la greutatea celor 13 recuperate, ajungem la 97,5 kilograme aur (!). În privinţa argintului, avem tezaurul de drahme Koson şi Koson-drouies, descoperit în anul 2004, plus tezaurele de monede romane republicane şi imperiale. Un total aproximativ depăşeşte 40 kilograme”, arată Claudiu Purdea, în lucrarea publicată în revista „Terra Sebvs”.
Practic, cele aproape 100 de kilograme de aur descoperite în ultimii ani de căutătorii de comori din Munţii Orăştiei echivalează cu cantitatea de aur extrasă în primii doi ani de funcţionare (1748 – 1749) ai minei Săcărâmb, una dintre cele mai bogate exploatări de aur din Transilvania secolelor trecute, unde la acea vreme lucrau sute de oameni.
În primul an de la descoperirea zăcământului din Săcărâmb, au fost extrase circa 35 de kilograme de aur pur, iar în al doilea, peste 60 de kilograme.
Cetăţile dacice, răvăşite de la începutul anilor ´90
Primele detectoare de metale ce puteau fi folosite pentru descoperirea comorilor au fost aduse din Occident imediat după Revoluţie. În 1993, cu ajutorul unuia dintre ele, un tânăr din satul Beriu, de la poalele Munţilor Orăştiei, întors în ţară din Australia, ar fi găsit un tezaur de monede de tip Koson din aur. Un număr de 50 de monede din acest tezaur au fost puse în vânzare printr-o casă de licitaţii din Australia.
Radu Horia Camil, un alt căutător de comori, şi-a început activitatea în aceeaşi perioadă. „Încă din anul 1993, Radu Horia Camil a fost interesat de detecţii şi săpături în diverse puncte arheologice, motiv pentru care cu ajutorul unui detector marca White’s, a făcut detecţii în zona Munţilor Orăştiei, aşa cum declara în prima fază în faţa anchetatorilor. Cu această ocazie, Radu Horia Camil a dezvăluit că a descoperit <<câteva monede de argint (denari republicani) şi trei inele de bronz>>, pe care ulterior le-a înstrăinat. La acea vreme nu exista o legislaţie care să interzică o astfel de activitate, motiv pentru care Radu Horia Camil nu a fost interesat să ajute la recuperarea lor”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, într-un dosar privind traficul de comori dacice.
Brăţări dacice. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Comoara lui „Burelu”
În 1996, braconierii au descoperit una dintre cele mai valoroase comori antice, cunoscută ca Tezaurul de la Fagii lui Bodea. „Căldarea” cu cel puţin 3.000 de galbeni (4.000 potrivit unor estimări) cântărea circa 25 de kilograme, iar găsirea ei a transformat pentru următoarele decenii zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori. Mai puţin de 600 de kosoni au fost recuperaţi de autorităţile statului român, după ce descoperitorul comorii, Grecu Şofron, numit şi „Burelu” (un localnic din Târsa, născut în 1921), a început să vândă din galbeni şi să îi dăruiască apropiaţilor săi, care la rândul lor au oferit, contra cost obiectele preţioase muzeelor şi băncilor.
La scurt timp, o anchetă penală a dus la oprirea tranzacţiilor, iar din comoara uriaşă, aproximativ 20 de kilograme de aur şi-au pierdut urma până în ziua de astăzi. Toţi cei care au pus mâna pe kosoni, fie şi cei care i-au primit în dar de la „Burelu” şi i-au vândut mai departe, au fost anchetaţi penal şi, deşi nu au fost găsiţi vinovaţi, au fost chemaţi ulterior în judecată de statul român.
Tezaurul a fost dat în urmărire internaţională prin INTERPOL şi se află pe lista obiectelor furate, publicată pe site-ul Poliţiei Române. Pe pagina de internet a IGPR, este prezentat astfel: „Monede: Koson. Data furtului: 08-01-1996. Detalii: 2.440 monede din aur, tip "Koson", dintr-un tezaur de 3.000 de piese, care a fost găsit in luna august 1996 în situl arheologic Sarmisegetuza - Regia, din Munţii Oraştiei, judeţul Hunedoara”.
Colierul cu pandantive. Foto: Ministerul Public
Febra aurului a cuprins lumea interlopă
Descoperirea tezaurului din 1996 a făcut ca zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei să fie invadată de căutători de comori.
„După anul 1996, când a fost localizat şi sustras tezaurul de 3000 monede Koson, mai mulţi membri ai lumii interlope din municipiul Deva, care aveau preocupări privind schimbul valutar ilegal, cămătăria etc., încurajaţi şi de cererea de pe piaţa „neagră” a antichităţilor, au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă”, informau anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
În următorii ani, numărul şi valoarea comorilor descoperite a fost impresionant. Cel mai valoros tezaur a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Conţinea peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA.
Povestea furtului şi traficării valoroasei comori i-a avut ca protagonişti pe Darius Baci, un fost miner la Certej, şi pe prietenul său Mircea Mihăilă. Cei doi se ocupau în anii ´90 cu schimbul valutar la negru, însă după ce au aflat despre oportunităţile de îmbogăţire prin traficarea unor tezaure antice au cumpărat detectoare de metale şi au început să practice braconajul arheologic. La începutul lunii august 1998, un pădurar, care se afla cu muncitorii la lucrări în pepiniera silvică de la Grădiştea de Munte, i-a văzut într-o seară pe Mircea Mihăilă şi pe Darius Liviu Baci, în stare de bună-dispoziţie, coborând dinspre Sarmizegetusa Regia, din zona Căprăreaţa, însoţiţi de doi localnici luaţi drept călăuze. Fiecare avea câte un rucsac încărcat cu detectoarele şi cu un tezaur monetar. Pădurarul i-a însoţit până la maşini, iar, pe drum, Darius Liviu Baci i-a spus că au descoperit un tezaur de peste 3000 monede „în Şesul Căprăreţei, chiar lângă cărare”, apoi a scos din rucsac „un pumn de monede din aur”, pe care i le-a arătat, aşezându-le pe acelaşi rucsac, în portbagaj. Ulterior, doar 27 de monede din acest tezaur au fost recuperate de autorităţi, restul fiind traficate pe piaţa neagră, prin intermediul unor grupări interlope sârbe.
În următorii trei ani, alte grupări de braconieri au scos la iveală cel puţin 24 de spirale de aur dacice din zona Sarmizegetusei Regia, doar 13 dintre ele fiind recuperate de autorităţile române, după ce majoritatea au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.
Brăţară dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Lista comorilor descoperite de braconieri, începând din 1999, potrivit studiului prezentat de Claudiu Purdea:
În 1999, 11 monede romane din bronz (provenite din Munţii Şureanu) au fost recuperate în cadrul unei percheziţii domiciliare.
În 1999 un tezaur de 800-1000 de monede Lysimach a fost descoperit la 300 metri nord de scara cetăţii Sarmizegetusa Regia, în punctul numit Muchea Cetăţii, precum şi 800 de monede cu inscripţia ΚΟΣΩΝ.
În 1999, la Sarmizegetusa Regia-Culmea Căprăreaţa, au fost descoperite şase brăţări plurispiralice din aur
În 1999, la Sarmizegetusa Regia – Dealul Muncelului, a fost descoperit un tezaur format din 5.000 monede (denari republicani), din care 1.656 (secolele III a.Chr. - I p.Chr.; ~ 211 a.Chr. - 14 p. Chr.) au fost recuperate în timpul unei percheziţii domiciliare.
În 1999, la Sarmizegetusa Regia-Muchea Cetăţii, a fost descoperită o brăţară plurispiralică din aur, 1.000 monede Lysimach din aur şi 2000 denari romani din argint.
În 1999, la Sarmizegetusa Regia – Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, a fost găsit un tezaur alcătuit din două brăţări dacice, din aur, 200 monede Lysimach, din aur şi 500 tetradrahme din argint.
În 1999, au fost descoperiţi 160 denari romani (în Munţii Şureanu?), dintre care 17 au fost recuperaţi în timpul unei percheziţii domiciliare.
În anul 2000, la Sarmizegetusa Regia – Căprăreaţa, au fost descoperite zece brăţări plurispiralice din aur depuse într-o cistă de piatră.
Tot în 2000, la Dâncu Mare, au fost descoperiţi 35 denari romani (33 republicani şi 2 imperiali) şi o tetradrahmă Thasos.
În anul 2000, 70 monede romane (denari republicani şi imperiale) au fost sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Bunurile au fost recuperate de autorităţi.
În 2000, la Valea Mică – Ceata, a fost găsit un tezaur format din 136 denari.
În anul 2000 un tezaur format din 98 monede romane (denari imperiali şi republicani) şi tetradrahme greceşti a fost sustras din zona Grădişte-Feţele Albe-Ceata.
În 2001, la Dealul Muncelului, au fost descoperite 37 monede din argint: 25 denari romani şi 12 tetradrahme dacice de tipul Răduleşti – Hunedoara.
În anul 2001, 40 de monede antice (12 tetradrahme greceşti din argint, 18 denari romani din argint şi 10 monede romane din bronz), au fost descoperite în situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Monedele au fost scoase din ţară şi valorificate prin filiera sârbă.
În 2001, două brăţări plurispiralice din aur au fost găsite în punctul La Rezervoare, situat la poalelele culmii Căprăreaţa.
În 2001, la Sarmizegetusa Regia-Căprăreaţa, au fost descoperite trei brăţări plurispiralice din aur, valorificate pe piaţa internaţională,
În 2001-2002, a fost găsit un tezaur format din 5.000 de imitaţii barbare ale unor monede romane (denari republicani), dintre care 20 au fost expuse spre vânzare la o casă de licitaţii austriacă.
În 2001-2002, a fost găsit un tezaur de 4.000 drahme din argint, având pe revers o vacă şi un viţel, cel mai probabil drahme de tip Illyria Dyrrhachium, cu legenda MENIΣKOΣ.
În 2002, la Orăştioara de Sus-Dealul Prihodiştii, a fost găsit un tezaur format din 160 denari romani (republicani şi imperiali) din care au fost recuperate 80 de monede.
În 2003, a fost găsit un tezaur de monede romane şi greceşti din argint, confiscat de către autorităţi în timpul unui flagrant.
În 2003, au fost găsite două colane de tip torques şi 30 denari republicani. Nu se cunosc date despre locul provenienţei, însă aceste artefacte au fost achiziţionate de la un inculpat în dosarele de braconaj.
În 2003, la Sarmizegetusa Regia-Dealul Muncelului, a fost găsiy un tezaur compus din 160 piese: denari republicani şi imperiali asociaţi cu tetradrahme, dintre care o parte de tip Macedonia Prima.
În 2003, la Sarmizegetusa Regia-Dealul Bodii, a fost găsit un tezaur compus din 3.000 monede (drahme) cu inscripţia ΚΟΣΩΝ, respectiv ΚΟΣΩΝ–ΔPOYEIS.
În 2003, la Cetatea dacică de la Căpâlna, a fost găsit un colier din aur cu pandantive şi cercei din acelaşi material.
În 2003, ar fi fost descoperit un tezaur de 4.000 monede de tip Lysimach, pe proprietatea unui localnic din Munţii Orăştiei.
În 2003 au fost găsiţi 43 denari romani depozitaţi într-un vas ceramic.
În 2003, în zona Şteaua, au fost descoperiţi 1.700 denari romani, care au fost vânduţi în mai multe loturi.
În 2002-2004, la Luncani-Piatra Roşie, a fost descoperit depozitul format din mai multe discuri circulare din fier, numite uneori scuturi.
În 2003-2004, a fost găsit un tezaur format din 2000 denari romani.
În 2004 a fost găsit un tezaur de monede Koson din aur, descoperit pe proprietatea lui V.B. Nu se cunoaşte momentan cantitatea de monede.
În 2004-2005 a fost găsit un tezaur format din 6.000 denari republicani, dintre care 20 de imitaţii au fost vândute de către casa de licitaţii H.D. Rauch din Austria. Se ştie doar că acest tezaur a fost descoperit în vestul Transilvaniei.
În 2005, au fost descoperite 17 monede antice (sec. I-III p.Chr.) vândute pentru suma de 50 euro. În urma expertizei, s-a stabilit că bunurile au fost sustrase din siturile arheologice, valoarea lor de piaţă fiind de 484 euro.
În 2005, a fost găsit un tezaur format din 287 de monede romane din argint, confiscat de autorităţi. Potrivit raportului de expertiză, acesta ar putea proveni din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.
În 2006, 66 monede antice (2 dacice de tipul Răduleşti–Hunedoara, o tetradrahmă de tip Macedonia Prima, 15 monede romane republicane, 48 monede romane imperiale) au fost predate organelor judiciare.
În 2006, a fost descoperit un depozit format din 58 denari imperiali, la Sarmizegetusa Regia, care ulterior a fost vândut pe Internet. Nu se cunosc mai multe detalii despre data şi locul descoperirii.
În 2006 a fost găsit un tezaur format din 92 monede romane şi tetradrahme greceşti din argint în arealul localităţii Orăştioara de Sus.
În 2006, a fost predat organelor judiciare un tezaur compus din 92 monede antice (86 denari romani republicani şi imperiali, 6 tetradrahme greceşti), provenit din situl arheologic Sarmizegetusa Regia.
În 2007, la Sarmizegetusa Regia-Vârful Muncelului, au fost găsite 1.200 monede din aur cu inscripţia ΚΟΣΩΝ (din care 142 predate autorităţilor), o brăţară plurispiralică din aur şi un vas cu ceară.
În 2013, la Sarmizegetusa Regia-Dealul Muncelului – Feţele Albe, în zona Banca lui Bodea, au fost găsite 30-40 monede din aur de tip Lysimach.
În 2015, au fost găsite emisiuni monetare, furate de turişti cehi cu ajutorul detectoarelor de metale din siturile arheologice de la Costeşti, Căpâlna, Luncani şi Băniţa.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
