Povestea tristă a căii ferate din munții Metaliferi: construită în cinci decenii, distrusă în câțiva ani. Cum poate fi salvată
0Atât refacerea căii ferate Deva – Brad, dezafectată în anul 1997, cât și transformarea traseului acesteia într-unul turistic, au rămas doar amăgiri pentru localnicii satelor din Munții Metaliferi.
Jumătate de secol a durat construcția celor aproape 40 de kilometri ai căii ferate care lega valea Mureșului de ținutul Zarandului, de pe valea Crișului Alb. În 1997, după zece ani de funcționare, tronsonul feroviar a fost dezafectat pe aproape 30 de kilometri, iar planurile autorităților locale de a-l repune în valoare, sub diverse forme, au eșuat.
Curtea Constituţională a României a decis că proiectul de lege pentru transmiterea terenurilor aferente căii ferate Deva - Brad în administrarea municipiului Brad şi a comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa, aflate pe traseul acesteia, este neconstituţional.
Mai mulți politicieni locali au reclamat decizia CCR, susținând că ea împiedică administrațiile locale să acceseze fonduri europene pentru transformarea vechiului traseu feroviar în unul turistic.
Prefectura județului Hunedoara a transmis un memoriu către Ministerul Transporturilor, în care a cerut soluții pentru ca terasamentul şi construcţiile fostei căi ferate să poată fi incluse în proiectele plănuite de administrațiile localităților traversate de aceasta.
„Potrivit precizărilor din documentul trimis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, trecerea terenurilor aferente liniei feroviare Păuliș Lunca - Brad (dezafectată) din domeniul public al statului în domeniul public al localităților hunedorene Brad, Luncoiu de Jos, Șoimuș, Băița și Vălișoara va putea fi realizată după întocmirea unor documentații de către autoritățile din cele cinci localități care intenționează introducerea în circuitul turistic a căii ferate dezafectate”, a arătat Prefectura județului Hunedoara.
Administrațiile locale au nevoie de documentații cadastrale și evaluări ale terenurilor și clădirilor cuprinse în traseul fostei căi ferate, pentru care solicită trecerea din domeniul public al statului român și din concesiunea CFR în domeniul public al comunelor și orașului Brad.
Însă unele dintre clădirile și terenurile fostei căi ferate au fost închiriate de CFR. Demersurile birocratice vor întârzia astfel realizarea unor investiții ca pistele de biciclete și amenajarea unor trasee turistice anunțate de autoritățile din Hunedoara.
Calea ferată inaugurată de Nicolae Ceaușescu
Lucrările la calea ferată Deva-Brad au demarat la sfârşitul anilor ’30, iar jumătate de secol mai târziu, la 12 decembrie 1987, tronsonul feroviar a fost inaugurat de Nicolae Ceauşescu, aflat în primul tren care a circulat vreodată pe întregul traseu de 36 de kilometri, pornind de la Brad spre Deva.
Prima etapă a construcţiei CF Deva Brad a durat şapte ani, până în anul 1946, fără a fi realizat complet vreun tronson. Mii de oameni, români, evrei și prizonieri sovietici au muncit la amenajarea terasamentelor dintre Deva şi Stoieneasa, de 14 kilometri, şi Brad - Dealul Fetii, de șapte kilometri. Lucrările la calea ferată Deva-Brad au fost reluate la mijlocul anilor ’50.
În 1961 a fost inaugurat tronsonul Brad - Dealul Fetii, unde funcţiona o exploatare minieră, iar în vara anului 1963 a fost dat în folosinţă tronsonul Deva - Crăciuneşti, necesar pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti.
A treia etapă de construcţie a CF Deva Brad a fost şi cea mai dificilă. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe tronsonul Stoieneasa - Dealul Fetii, de 14 kilometri, şi finalizate la sfârşitul anului 1987.
Cale ferată ruinată după zece ani
În primăvara anului 1997, o alunecare de teren în apropierea viaductului Peştera a pecetluit soarta căii ferate care a funcționat doar un deceniu, pe întreaga ei distanță. În anii următori, cea mai mare parte a ei a fost dezafectată, cu excepţia unui sector de șapte kilometri, între Deva şi Chişcădaga, pe care circulă uneori trenurile de marfă.
Pe restul traseului care se încheie în Gara Brad, călătorii care ajung pe vechiul terasament pot vedea rămăşiţele vechilor viaducte, tunelurile abandonate şi podurile care străbat munţii şi văile adânci ale acestora.
O soartă asemănătoare au avut-o şi clădirile staţiilor sale. Cele mai multe dintre ele au fost puse, iniţial, sub sigiliu pentru a rămâne în conservare, însă cu timpul localnicii le-au devastat şi s-au ruinat.
Traseul fostei căi ferate din Munții Metaliferi rămâne unul spectaculos pentru amatorii de drumeții, chiar dacă din cauza vegetației abundente și a stării proaste, în unele zone este greu accesibil și chiar riscant.
Se încarcă comentariile...
