Vechea cale ferată a Hunedoarei, „adoptată” de localnici. A fost „drumul de fier” al pădurenilor VIDEO
0Fosta cale ferată care lega Hunedoara de Ținutul Pădurenilor a rămas la inima multor localnici, deși a fost dezafectată la sfârșitul anilor 2000. Oamenii încearcă să o promoveze ca o destinație turistică.
Sâmbătă, peste 60 de oameni, mulți dintre ei copii și adolescenți, au luat la pas vechiul traseu al căii ferate care lega Hunedoara de satele de pe valea Govâjdiei.
Drumul de fier al pădurenilor
Localnicii au dorit să atragă astfel atenția autorităților asupra potențialului turistic al fostei căi ferate, dezafectată la sfârșitul anilor 2000.
„Autoritățile s-au arătat nepăsătoare față de soarta tronsonului pe care circulau așa-numitele mocănițe, însă noi încă sperăm că se vor găsi soluții pentru punerea sa în valoare, pentru că leagă, printr-o zonă superbă, două dintre cele mai reprezentative monumente ale Hunedoarei: Castelul Corvinilor și Furnalul de la Govâjdia – vechi de peste două secole”, spune Maria, una dintre participante la drumeție.
Traseul fostei căi ferate pornește din vecinătatea Castelului Corvinilor, pe valea Zlaștiului, unde timp, pe versantul care mărginește malul drept al râului, timp de peste un secol au funcționat depoul căii ferate și „gara mică” a Hunedoarei.
Un viaduct spectaculos peste Zlaști și peste șoseaua Hunedoara – Cerbăl muta, în continuare, traseul fostei căi ferate pe malul drept al căii ferate, unde aceasta ocolea vechea fabrică de dolomită de la Zlaști, în trecut una dintre cele mai moderne din România.
Fostul „drum de fier” devenit între timp un drum de pământ, greu accesibil în unele locuri, urcă sinuos din valea Zlaștiului, pe dealurile satului, apoi se afundă într-un tunel lung de 747 de metri, prin care iese în valea Govâjdiei. De la ieșirea din tunel, până la Furnalul de la Govâjdia, terasamentul fostei căi ferate a fost amenajat pe marginea versanților prăpăstioși ai Govâjdiei, tăind stâncile în mai multe locuri.
„Este cea mai spectaculoasă zonă a traseului, chiar dacă pe alocuri, este dificile de parcurs. Au fost luate podurile, iar pe vechiul terasament a crescut vegetația și s-au prăbușit bolovani, stânci și copaci”, spune unul dintre excursioniști.
Furnalul de la Govâjdia a rămas punctul final al traseului de circa 12 kilometri al fostei căi ferate, deși în trecut, acesta mai continua alți cinci kilometripe valea Nădrabului, spre Rețișoara (Ghelari) și Crăciuneasa, de unde trenurile aduceau minereu de fier și dolomită. Furnalul de la Govăjdia se numără printre cele mai vechi furnale care s-au păstrat în Europa. A funcţionat de la începutul secolului al XIX-lea până după Primul Război Mondial, iar cuptorul său a rămas aproape intact în prezent. În ultimii ani, clădirea monumentului a ajuns într-o stare tot mai precară.
Calea ferată a pădurenilor a funcționat un secol
Fosta linie ferată Hunedoara – Govăjdia – Reţişoara (Ghelari), a fost dezafectată în totalitate în urmă cu un deceniu, însă mulţi localnici o consideră un monument istoric al Hunedoarei, care merită reabilitat, chiar și ca traseu de biciclete sau de plimbări pe jos în natură.
Linia pentru transportul călătorilor, al dolomitei de la Crăciuneasa şi al minereului de fier de la Ghelari, necesare Uzinelor de Fier ale Hunedoarei, a fost înfiinţată în jurul anului 1900. Până la construcţia ei, o reţea uriaşă de funiculare folosite la transportul minereului de fier şi al buştenilor împânzea munţii, în timp ce drumurile accidentate din văile lor erau aglomerate de căruţele încărcate cu materiale.
Când funicularele nu au mai făcut faţă nevoilor noilor furnale ale Hunedoarei, a fost construită calea ferată minieră, devenită la scurt timp şi un obiectiv turistic pentru cei care ajungeau în zonă.
Cel mai spectaculos punct al traseului era tunelul de circa 750 de metri care leagă dealurile Zlaştiului de valea Govăjdiei. În aproape 120 de ani de la construcţia lui, cărămizile cu care a fost izolat au rămas intacte, chiar dacă pe alocuri apa izvoarelor din munte s-a infiltrat în tavanul său. Tunelul mare se numără printre foarte puţinele construcţii de pe traseul mocăniţei păstrate în întregime, în timp ce în ultimii ani clădirile haltelor şi ale depourilor, viaductele, podurile, podeţele şi linia ferată au fost distruse şi au dispărut.
Linia avea 16,3 kilometri şi un ecartament de 76 cm. După Al Doilea Război Mondial a intrat în proprietatea statului român, fiind parte a Uzinelor de fier ale Hunedoarei, care cuprindeau uzinele şi funalele din Hunedoara, Furnalul de la Govăjdia, fabrica de echipamente agricole din Zlaşti, minele de fier din Ghelari şi pădurile din Poieni.
După dezafectarea ei, la presiunea localnicilor, autoritățile din Hunedoara, Lelese și Ghelari au anunțat că fac demersuri pentru ca traseul ei să poată fi folosit în scop turistic, fără însă ca vreo inițiativă a acestora să fie concretizată.
Se încarcă comentariile...
