Video Podul care a supraviețuit căii ferate Deva-Brad, clădită în cinci decenii și distrusă în zece ani VIDEO
0Calea ferată Deva – Brad a fost construită în cinci decenii, însă a fost folosită integral doar zece ani. Cea mai mare parte a tronsonului este dezafectată, însă un pod spectaculos peste râul Mureș (video) a rămas intact, la 80 de ani de la inaugurare.
Lucrările la calea ferată Deva Brad au început în 1939, iar autoritățile vremii sperau ca în numai câțiva ani să dea în folosință ruta feroviară spectaculoasă care lega valea Mureșului de Munții Apuseni.
În primul an, mii de militari au fost trimiși pe șantierele noii căi ferate, prezentată ca o parte al unei magistrale feroviare de importanță strategică ce traversa Carpații, pentru a lega orașele din sudul României de cele din nord-vestul țării.
„Linia a cărei construcţie a început va avea 36 de kilometri. Traseul este foarte accidentat, regiunea fiind de munte. Se vor executa două milioane metri cubi de trasamente peste văi adânci de 15 - 20 de metri„ se vor construi opt viaducte, patru tuneluri, patru gări. Până azi s-au lucrat, cu ajutorul armatei, opt kilometri de terasamente dinspre Deva şi patru kilometri dinspre Brad. Prin construirea acestei linii şi a celei de la Vaşcău la Vârfuri (în stare de proiect) şi de la Livezeni la Bumbeşti (în lucru), Oradea Mare va fi legată de Capitala țării printr-o nouă rută, pe la Târgu Jiu și Craiova, cu 50 de kilometri mai scurtă decât aceea prin Predeal”, informa ziarul România, în toamna anului 1939.
Lucrările la calea ferată Deva Brad au continuat într-un ritm bun până la începerea războiului, iar în anii 1942 – 1943, alături de muncitorii și militarii români, pe șantierul căii ferate au fost aduși să lucreze, forțat, sute de evrei și de prizonieri sovietici de război. Podul peste Mureș, prima mare construcție de artă de pe CF Deva Brad, a fost finalizat în 1943.
La opt decenii de la construcția podului feroviar din zona Mintia – Șoimuș, acesta a rămas aproape intact iar pe el mai circulă rareori trenuri de marfă înspre fabrica de ciment de la Chișcădaga. Doar 7 – 9 kilometri din calea ferată Deva Brad, tronsonul Deva – Chișcădaga, au rămas funcționali.
Ceilalți 30 de kilometri ai traseului, până la Brad, au fost închiși traficului feroviar în 1997. În următorii ani, calea ferată a fost dezafectată, stațiile feroviare au fost lăsate să se ruineze, tunelurile, podurile și viaductele au suferit distrugeri.
Podul peste Mureș rezistă de 80 de ani
Podul peste Mureş are o lungime totală de 301 metri şi reprezintă cea mai mare lucrare de artă de pe traseu. Are cinci deschideri de câte 58,2 metri, cu suprastructură din grinzi cu zăbrele, importate din Germania.
Fundaţiile executate la cote între 4,20 şi 6,50 metri sub etiaj s-au făcut în condiţii grele, din cauza infiltraţiilor puternice de ape. Pilele 1 şi 2, amplasate în albia Mureşului, au fost executate la adăpostul unor batardouri (baraje create pentru a seca zona unde au loc lucrările). Podul a fost construit în patru ani.
„Într-un cadru sărbătoresc, s-a inaugurat podul de cale ferată, construit peste Mureş pentru linia ferată Brad-Deva. La sfârşitul serviciului divin părintele Aron Munteanu din Mintia, în cuvinte frumoase, a vorbit despre marele bine ce s-a adus prin construirea acestui pod şi marea importanţă a liniei ferate Deva-Brad care va fi gata în curând. Domnul inginer Năstăsescu, conducătorul secției L. S. Deva, într-o însufleţită şi documentată cuvântare a subliniat munca grea care a fost necesară construirii acestui pod: În primul rând sărbătorim o izbândă a tehnicii naţionale şi ceea ce este mai important, este faptul că toată această mare şi importantă operă s-a făcut în cele mai grele timpuri”, informa ziarul „Țara” în 1943.
Calea ferată Deva – Brad, construită în jumătate de secol
Din 1939 până în 1946, aproape 60 la sută din calea ferată a fost construită, fără a fi realizat complet vreun tronson. Mii de oameni au muncit la amenajarea terasamentelor dintre Deva şi Stoieneasa, de 14 kilometri, şi Brad - Dealul Fetii, de șapte kilometri. Lucrările la calea ferată Deva-Brad au fost reluate la mijlocul anilor ’50.
În 1961 a fost inaugurat tronsonul Brad - Dealul Fetii, unde funcţiona o exploatare minieră, iar în vara anului 1963 a fost dat în folosinţă tronsonul Deva - Crăciuneşti, necesar pentru racordarea feroviară a carierei de calcar de la Crăciuneşti.
A treia etapă de construcţie a CF Deva Brad a fost şi cea mai dificilă. Lucrările au fost reluate în 1 martie 1979, pe tronsonul Stoieneasa - Dealul Fetii, de 14 kilometri, şi finalizate la sfârşitul anului 1987.Nicolae Ceaușescu a circulat cu primul tren pe ruta Brad – Deva, în decembrie 1987.
Zece ani mai târziu, în primăvara anului 1997, o alunecare de teren produsă în urma unor ploi torențiale a oprit definitiv circulația trenurilor între Brad și Deva. Rareori, în ultimii ani, tronsonul feroviar Deva – Chișcădaga, a mai fost folosit pentru transportul de marfă.
Defileul Jiului, parte din magistrala Craiova - Oradea
În anii de început ai șantierului feroviar Deva – Brad, mii de români au muncit la construcția căii ferate Bumbești Jiu – Petroșani, care traversa Defileul Jiului, pentru a lega Ardealul de Oltenia. Și acest tronson era privit ca parte a legăturii strategice dintre Oradea și Craiova.
Lucrările la tronsonul de 33 de kilometri din județele Gorj și Hunedoara au început în 1937, au întâmpinat mari dificultăți în timpul războiului, însă au fost reluate în 1946 și finalizate în 1948. Ruta feroviară din Defileul Jiului cuprinde 43 tuneluri, 15 bolţi de susţinere din beton, 109 poduri şi aproximativ trei milioane metri cubi de terasamente.
Magistrala feroviară Craiova - Oradea a rămas în stadiul de proiect interbelic, continuat în timpul regimului comunist, dar nerealizat până în prezent. Legătura feroviară dintre cele două orașe se poate face pe rutele care ocolesc munții Apuseni, prin Cluj Napoca și Arad, străbătute de trenuri în 12 - 18 ore.
Se încarcă comentariile...
