Cum văd românii reforma pensiilor magistraților. „Nu sunt ca noi, care trebuie să înghițim orice ni se servește”
0Dezbaterea privind pensiile magistraților a primit reacții aprinse din partea societății, nemulțumită de dificultățile cu care sunt aplicate reformele. Proiectul prevede ca pensia magistraților să fie 70 la sută din ultimul salariu net, iar tranziția către noua vârsta de pensionare să fie de 15 ani.

Negocierile privind pensiile magistraților au stârnit numeroase reacții pe rețelele de socializare. Pe plan politic, subiectul a fost intens dezbătut, fără ca Guvernul și reprezentanții magistraților să ajungă la un compromis.
Proiectul privind reforma pensiilor magistraților
Coaliția de guvernare a decis ca pensia magistraților să fie 70 la sută din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior.
Ministerul Muncii a publicat proiectul de lege care modifică pensiile magistraților. Acesta arată că pensia de serviciu va fi 55 la sută din baza de calcul, reprezentând media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, însă nu poate depăși 70 la sută din ultima indemnizație netă.
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică cu minimum 35 de ani vechime totală, dintre care cel puțin 25 în funcții de specialitate, se pot pensiona la vârsta standard cu pensia de serviciu. Dacă nu au cei 25 de ani necesari, pensia se reduce cu 2 la sută pentru fiecare an lipsă. Cei cu 35 de ani vechime în funcții pot ieși mai devreme la pensie, cu aceeași diminuare de 2 la sută pentru fiecare an până la vârsta standard, pensia fiind recalculată anual.
Inițiatorii proiectului arată că modificarea legislației este o condiție pentru ca România să primească tranșa a treia din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În expunerea de motive se arată caracterul nu doar necesar, ci şi urgent al acestor măsuri şi se anunţă că Guvrnul Bolojan îşi va asuma răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale propuse.
Magistrații susțin că pensia ar trebui să fie și mai apropiată de nivelul salariului.
Ce spun românii de rând
Dezbaterea îndelungată cu privire la pensiile magistraților și perioada la care va crește vârsta de pensionare a stârnit numeroase reacții. Mulți români și-au arătat nemulțumirea față de dificultățile întâmpinate în aplicarea reformelor.
„Pensiile ar trebui să fie strict contributive. Ai salariu mare, contribui mult, rezultă pensie mare. Restul înseamnă doar politicul care cumpără favoruri”, scrie un utilizator al platformei online Reddit.
Magistrații sunt într-o poziție privilegiată, pentru că pot bloca orice lege îi afectează, crede altcineva, care îi compară pe magistrați cu restul românilor.
„Nu sunt ca noi, plebea, care trebuie să înghițim orice ni se servește. Dar, în fine, măcar muncesc de trei ori mai mult decât restul Europei, după spusele lui Nicușor Dan”, adaugă acesta.
Un alt român spune că volumul de muncă al magistraților este, într-adevăr, ridicat, conform statisticilor din Uniunea Europeană.
„Trăim într-o țară unde volumul de muncă al magistraților e mult mai mare decât în alte state UE, iar toate nimicurile ajung în instanță. Este normal ca un singur judecător să aibă mii de dosare pe an? Dacă volumul ar fi ca în alte țări europene, da, ar trebui mărită vârsta de pensionare, dar procentul de 70 la sută din ultimul salariu ar trebui menținut”, afirmă acesta.
Un alt român crede că o soluție ar putea fi creșterea numărului de posturi în magistratură și nu a veniturilor lor.
Altcineva consideră că Justiția reprezintă o instituție care ar trebui să se bucure de mai puține privilegii, iar o parte din fondurile care i se alocă ar trebui folosită pentru dezvoltare.
„Printr-un exercițiu de imaginație aproape că-i înțeleg și pe magistrați. Gândește-te că suntem colegi, eu mă pensionez acum cu 5.000 de euro net la 48 de ani. Anul viitor îți vine rândul și ți se spune că nu se mai poate: tu trebuie să mai lucrezi încă 15 ani și vei ieși la pensie cu jumătate din cât am eu. Iar mie nu-mi mai poate lua nimeni dreptul odată dobândit. Normal că oamenii nu sunt de acord nici să-și taie singuri privilegiile, nici să vadă că alții au prins și ei nu”, este de părere un alt român.






















































