Munții de fier de lângă Sarmizegetusa Regia. Secretele minelor din jurul capitalei dacilor
0Sarmizegetusa Regia a fost unul dintre marile centre metalurgice ale Antichității. În jurul ei, susțin arheologii, au fost descoperite rămășițe ale unor exploatări miniere puțin cunoscute.
Acoperiți de întinderi vaste de pădure, munții din împrejurimile Sarmizegetusei Regia ascund resurse minerale prețioase. Aici au fost descoperite rezerve de Niobiu, Tantal și de pământuri rare, potrivit unui raport publicat în 2022 de Ministerul Economiei, cu titlul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”.
Munții Șureanu, bogați în resurse minerale
Iar în aceeași zonă, începând din anii ´50 au fost deschise mai multe mine de uraniu, toate exploatările fiind închise până la sfârșitul anilor ´80. În zona Grădiștii de munte au mai fost identificate și zăcăminte de minereuri polimetalice de nichel, crom și fier, potrivit unor oameni de știință.
În Antichitate, fierul a fost principala resursă subterană exploatată în Munții Șureanu (Orăștiei). În capitala dacilor și în vecinătatea ei, susțin arheologii, au funcționat unele dintre cele mai mari ateliere antice de reducere a minereului de fier și de prelucrare a fierului descoperite în sud-estul Europei.
„Numai în capitala statului dac au fost dezvelite trei astfel de ateliere și, judecând după prezența uneltelor de făurire și în celelalte cetăți și așezări din zonă, ocupația era practicată pe scară largă în toate aceste locuri. Inventarul atelierelor aflate în Sarmizegetusa, cantitatea impresionantă de fier brut găsită în apropierea lor, mulțimea uneltelor de făurire și marea cantitate de produse finite și diversitatea acestora arată că în capitala regilor daci au funcționat cele mai mari ateliere de forjă cunoscute până acum în zona sud-est europeană, în epoca Latene”, informa arheologul Ioan Glodariu, (1940 – 2017), fost şef al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia în anii ´80.
Sarmizegetusa Regia, orașul fierului în Antichitate
Mai multe locuri din Munții Orăștiei cuprind zăcăminte bogate de fier, iar atelierele miniere au fost înființate în apropierea locului de extracție, pentru a se evita dificultățile de transport a minereului.
„Este dovedită existența unor cuptoare de redus minereul feros pe șaua înălțimii dintre satele Federi și Ponor, la Gura Tâmpului, la Sub Cununi (n.r. Platoul Vârtoapelor) precum și la Sarmizegetusa. Pe lângă aceastea vor fi existat încă multe altele, judecând după marea cantitate de lupe de fier, rezultat al operațiunilor de reducere, descoperit sub zidurile Sarmizegetusei sau la Costești. Transformate în bare masive uneori, în stare brută alteori, lupele acestea constituiau materia primă pentru atelierele metalurgice din zonă”, susținea arheologul Ioan Glodariu, în volumul „Sarmizegetusa Regia, capitala daciei preromane” (Deva, 1996).
Cele mai vechi unelte de fier descoperite în zona Sarmizegetusei Regia datează din a doua jumătate a secolului al doilea î. Hr., perioadă din care, potrivit oamenilor de știință, fierul a început să fie întrebuințat masiv pe teritoriul Daciei. Din totalul lor, o cantitate impresionantă o reprezentau uneltele folosite de fierari.
„Din marile ateliere ale Sarmizegetusei au intrat în patrimoniul muzeelor naționale: desfundătoarea de foale, apărători de la gura foalelor, nicovale, baroase de mari dimensiuni, ciocane, clești, tăietoare cu sau fără coadă, dălți, dornuri, punctatoare, pile, toate în mai multe variante. Petru apucarea unor piese masive sau cu grosimi mijlocii erau utilizați clești având o lungime ce depășea uneori un metru și gura puternică, ușor curbată. Barele lungi și subțiri erau prinse cu clești având priza în cioc de rață, iar plăcile subțiri erau apucate cu clești având gura în forma unor lopățele care se strâng în apropierea mânerelor. În total, sunt cunoscute în această zonă zece tipuri de clești”, arăta arheologul Ioan Glodariu.
Potrivit oamenilor de știință, în atelierele de la Sarmizegetusa Regia, dar și din alte așezări dacice din Munții Șureanu, mai erau prelucrate plumbul, bronzul, dar și metalele prețioase, folosite la confecționarea unor bijuterii.
Mine de fier antice lângă Sarmizegetusa Regia
De-a lungul timpului, rămășițele mai multor exploatări miniere antice au fost descoperite în împrejurimile Sarmizegetusei. Cele mai cunoscute se află pe valea Tâmpului, la poalele vârfurilor Tâmpu și Rudele.
Unele se aflau la înălțimi mari, însă erau mult mai apropiate cetății de pe dealul Grădiștii Muncelului, față de zăcămintele de fier din Munții Poiana Ruscă (zona Teliuc – Ghelari).
„Probabil ele au furnizat materia primă pentru marile cuptoare de redus minereu din Gura Tâmpului. Pe traseul actualului drum forestier, care urcă din Gura Tâmpului pe malul pârâului, fusese înainte o cale ferată forestieră. La construirea acesteia, cam la 200 de metri în amonte s-au descoperit pământ ars, zgură de fier și mai multe lupe de fier, fiecare în greutate de aproape 40 de kilograme, rezultate din reducerea minereului de la cele ma mari cuptoare cunoscute până acum în Dacia”, arăta arheologul Ioan Glodariu.
Aflate la câțiva kilometri de Sarmizegetusa Regia, culmile Bătrâna, Șteaua Mare, Rudele și Meleia, care se înalță la circa 1.500 de metri și sunt împânzite de rămășițele unor așezări dacice, au păstrat și ele vestigii ale unor exploatări minere antice.
Anomalii magnetice în Munții Șureanu
În alte locuri din munți, oamenii de știință au observat anomalii care atestă prezența magnetitei în concentrații ridicate.
„În apropierea Grădiştii Muncelului, s-au format minereurile polimetalice din Dealu Negru (1.866 metri). Acest masiv important, alcătuit din serpentine, a fost eșantionat pe toată suprafața. Fierul este prezent în serpentine în cantitate destul de ridicată (7 – 10 la sută), fiind pus în evidență în numeroasele impregnații cu oxizi de fier care afectează serpentinele. De asemenea, prezenței magnetitului i se datorează și anomaliile magnetice destul de însemnate, care pot fi constatate nu numai cu aparatele moderne, ci și cu simple busole de orientare“, arăta arheologul Istvan Ferenczi, în lucrarea „Premisele naturale ale metalurgiei fierului în Munții Orăștiei”.
Până în prezent, peste 3.000 de piese dacice de fier descoperite de-a lungul timpului în zona Sarmizegetusei Regia, au ajuns în patrimoniului muzeelor. Printre obiectele descoperite se numără mai mult de 400 de lupe de fier, cu o greutate totală de circa 2,5 tone, zeci de nicovale, unele cu greutăţi de până la 50 de kilograme, zeci de lingouri de fier, baroase, ciocane, cleşti de diferite forme şi mărimi, folosiţi de fierari.
Sute de unelte de dulgherie şi tâmplărie, componente ale armelor, pieselor de harnaşament, unelte şi materiale de construcţii provin din aceeași zonă. Multe astfel de unelte s-au pierdut de-a lungul timpului ori au fost descoperite de braconieri și traficate pe piața neagră a antichităților.
Se încarcă comentariile...
