Munții cu bulgări de aur, de văzut în România. Cinci locuri uimitoare din Metaliferi VIDEO
0Loc al marilor bogății în aur, metalele rare descoperite în adâncuri și anomaliile magnetice fac din Munții Metaliferi un ținut neobișnuit, obligatoriu de văzut în România.
Munţii Metaliferi din Hunedoara (video, din zona Toplița - Măgura, comuna Certeju de Sus), mărginiți la nord valea Crişului Alb şi la sud de valea Mureşului, traversați de șoseaua Deva – Brad, au fost din cele mai vechi timpuri cunoscuți pentru marile resurse naturale, aflate la suprafața și în adâncurile pământului.
Munții din nordul județului Hunedoara, delimitați de apele Mureșului, sunt bogați în zăcăminte de aur, argint și cupru, în izvoare minerale, însă cele mai vaste resurse ale lor sunt pădurile care ocupă suprafețe întinse în jurul localităților mai puțin populate.
Munții Metaliferi au stârnit dintotdeauna fascinația oamenilor, nu doar pentru bogăția lor, dar și pentru lucrurile uimitoare pe care le dezvăluie acest ținut. Iată cinci dintre lucrurile care fac din Munții Metaliferi un loc unic, de văzut în România.
Mine antice de aur păstrate din vremea romanilor
Rămășițele celor mai vechi mine de aur din România, înființate de romani, s-au păstrat în Munții Metaliferi din Hunedoara, în apropiere de municipiul Brad din Hunedoara, dar și în Apuseni, la Roșia Montană (județul Alba).
Mina antică Treptele Romane din Hunedoara (video) datează din secolul al doilea și se află la circa șapte kilometri de Brad, în pădurea satului Ruda.
Mina de aur a primit acest nume, pentru că în galeria de aproape 200 de metri, săpată în piatră cu unelte rudimentare ale epocii fierului, minerii coborau până în adâncul pământului, pe treptele dăltuite în stâncă.
În secolul al XIX-lea, mina antică Treptele Romane din Hunedoara a fost refolosită de localnici ca intrare în vasta rețea de galerii subterane a câmpului minier Barza (zona Brad), o rețea ale cărei tuneluri au ajuns să măsoare împreună peste 400 de kilometri.
„Până la începutul acestui veac a mai fost încă folosită intrarea în mina de la Treptele romane, pe Valea Ruzii, în una din vechile galerii găsindu-se 25 de roţi elevatoare pentru evacuarea apei, în altele - opaiţe, monede, un mojar cu inscripţie şi unelte de sfărâmat piatra”, informa istoricul Octavian Floca.
În prezent, Treptele Romane se află pe lista monumentelor istorice. Este în conservare și poate fi vizitată.
„Deși coborârea este lină, pe cei câteva zeci de metri accesibili, cei care intră în subteran se pot expune unor pericole prezente în toate minele părăsite ca lipsa aerului respirabil și prezența unor gaze de mină”, spune un fost miner din satul Ruda Brad din Hunedoara.
Izvorul tămăduitor din Pădurea de Argint
Deasupra satului Săcărâmb din Munții Metaliferi se înfățișează o pădure de fagi despre care localnicii susţin că are efecte neobişnuite asupra oaspeţilor săi.
A fost numită Pădurea de argint (video), datorită trunchiurilor albe ale copacilor, iar în mijlocul ei, la poalele vârfului Gurguiata, de peste 1.000 de metri, se află un izvor despre care unii localnici susțin că ar avea efecte terapeutice.
Aici ar fi poposit, în secolul al XIX-lea, împăratul Franz Joseph, aflat într-o călătorie prin Transilvania. În cinstea sa, un monument de piatră, ascuns în Pădurea de Argint, la izvor aminteşte de legenda locului.
„Povestea spune că împăratul a traversat pădurea, pe drumul pe care aurul extras de mineri era transportat spre Zlatna, oprindu-se în dreptul izvorului. Aici a luat masa şi a băut din apa tămăduitoare, despre care se spune că a aflat că aduce binefaceri sănătăţii. Apa acestui izvor este foarte pură şi este încărcată de energie, lucru stabilit de numeroase studii“, relata publicistul Alexandru Pavel Tokar.
Aproape de izvor, un foişor de lemn, înălţat sub forma unei piramide, reprezintă, potrivit unor localnici, cel mai revigorant loc din Pădurea de Argint. În ultimii ani a devenit o destinaţie pentru amatorii de meditaţie din toate colţurile ţării, dar şi pentru cei aflaţi în căutarea senzaţiilor tari.
Anomalii magnetice în Munții Metaliferi
În ultimele trei secole, vulcanii stinși din Munții Metaliferi au fost cercetat intens de oamenii de știință, interesați de zăcămintele metalice valoroase ascunse în adâncuri.
Începând din anii ’50, geologii au identificat mai multe locuri din Munții Metaliferi, care prezentau anomalii magnetice sesizabile cu ajutor busolei.
Un astfel de fenomen a fost observat pe Muntele Setraș (Cetraș) din comuna Băița (video), unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Metaliferilor, care se înalță la 1.080 de metri deasupra ținuturilor Băiței și Geoagiului.
Vulcanul stins atrage privirile călătorilor de la zeci de kilometri, datorită formei sale de piramidă alungită, asemănătoare cu vârful Retezat, vizibil la orizont.
„Toate dacitele (roci vulcanice cu conținut ridicat de bioxid de siliciu) acestui masiv sunt puternic magnetizate. În cursul cercetărilor noastre am întâlnit pe creasta masivului un fenomen curios și anume, unele stânci dacitice prezintă, în diferite zone ale lor, diferite direcții de magnetizare. Fenomenul se poate pune ușor în evidență cu ajutorul busolei, al cărei ac magnetic este atras când cu polul sud, când cu cel nord, dacă instrumentul este plimbat pe verticală și uneori și pe orizontală în apropierea stâncii”, arăta inginerul Dragomir Romanescu, în revista „Studii și Cercetări de Geofizică” (1963).
Omul de știință arăta că nu s-au făcut suficiente studii care să explice cauzele acestor anomalii magnetice semnalate, însă unele ar putea fi puse în legătură cu liniile tectonice. În alte locuri, fulgerele ar fi putut contribui la amploarea anomaliilor magnetice.
Bulgări de aur nativ
Primele mine de aur din Munții Metaliferi au fost înființate de romani, în secolele II – III d. Hr., însă au fost părăsite în secolele următoare odată cu invazia popoarelor migratoare. Activitatea minieră a fost reluată în Evul Mediu.
De atunci sunt atestate cele mai multe așezări din Munții Metaliferi, vechi sate de mineri ridicate în locuri greu accesibile și prea puțin productive pentru agricultură și creșterea animalelor, dar bogate în păduri și în zăcăminte de aur, argint și cupru.
Vârfurile de producție ale minelor din ținutul Metaliferilor au fost atinse la mijlocul secolului al XX-lea. Resursele aurifere au fost exploatate intens și în grabă, sub presiunea regimului comunist controlat de sovietici, pentru că metalul prețios ajungea în URSS, potrivit unor istorici.
Minele din împrejurimile Bradului (video) dădeau peste 2,5 tone de aur pe an, la începutul anilor ’50, iar o parte a producției erau bulgării de aur nativ (aur în stare pură, care prezintă o cantitate foarte redusă de impurități – alte minerale sau substanțe), descoperiți la intersecția unor filoane aurifere care se întindeau pe distanțe de sute de metri.
„În Musariu, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională. După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, arăta geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean” (2015).
Alte mărturii, mai vechi, redate de istorici informează despre descoperirea în 1937, tot la Musariu (Brad), a unei pepite de 67 de kilograme de aur.
Cu ani în urmă, Stănija, în 1931, într-un „cuib” format într-un filon, au fost găsiți bulgări de aur care însumau aproape 150 de kilograme, iar după exploatarea întregului filon au fost descoperite 372 de kilograme de aur nativ, arăta publicistul Ion Rusu Abrudeanu, în cartea „Aurul românesc. Istoria lui din vechime și până azi” (1937).
Metalul care poartă numele unui sat
Satul Săcărâmb din Hunedoara (video) se află la circa 25 de kilometri de municipiul Deva, în munții Metaliferi.
Gospodăriile sale sunt împrăștiate pe munți în jurul Dealului Calvaria Mare, în trecut locul unor bogate mine de aur din Transilvania. Dealul Calvaria Mare se înfățișează ca o piramidă uriașă, acoperită de pădure.
În secolele trecute din adâncurile sale ar fi fost extrase peste 40 de tone de aur, dar și mari cantități de argint și telur.
„În veacurile XVIII şi XIX, minele de aici au fost considerate cele mai rentabile din Europa. De la deschiderea lor, în anul 1748, până în 1876, deci în 128 de ani, au dat o producţie de 40.423 de kilograme de aur, în valoare de 25.000.000 de florini”, scria publicistul Ion Rusu Abrudeanu, citând rapoartele oficiale ale epocii (1933). Din Săcărâmb au fost extrase de aproape două ori mai mult telur şi argint, potrivit estimărilor unor oameni de ştiinţă.
Telurul descoperit în cantități mari la Săcărâmb a fost numit în trecut şi „aurum problematicum”.
Era un metal de culoare alb-argintie, foarte sfărâmicios, care în prezent poate fi utilizat pentru obţinerea unor aliaje în industria metalurgică, dar şi în industria energetică, aero-spaţială, militară, auto şi IT. Învelişul primei bombe atomice ar fi fost realizat din telur, potrivit unor istorici.
Alături de metalele prețioase, peste 40 de minerale, unele rare și valoroase au fost descoperite la Săcărâmb, iar în trecut diversitatea și unicitatea lor au atras în satul de munte savanți și colecționari din toate colțurile lumii.
Unul dintre ele a primit numele săcărâmbit (nagyagit), și tot aici au fost descoperite kreneritul, muthmannitul, petzitul şi silvanitul.