Video Rovina, satul așezat pe un zăcământ uriaș de aur și cupru, de care oamenii nu vor să se atingă VIDEO
0Minele din Munții Metaliferi sunt închise din anii 2000, însă noi proiecte miniere de anvergură sunt anunțate aici. Satul Rovina din Hunedoara (video) este așezat pe un zăcământ uriaș de metale prețioase, însă exploatarea stârnește controverse.
Satul Rovina din Hunedoara (comuna Bucureșci) se află la vreo 15 kilometri de municipiul Brad, pe Valea Rovinei.
Pârâul, însoțit de un drum asfaltat, îngust, străbate așezările cu priveliști idilice de munte, care ascund unele dintre cele mai bogate zăcăminte de aur și alte metale prețioase din Munții Metaliferi.
În mijlocul satului, pe un deal, o biserică de lemn veche de două secole și jumătate, veghează asupra așezării de mineri.
De secole, spun localnicii, oamenii din Rovina și din celelalte așezări din împrejurimi au lucrat în minele de aur, argint, cupru și metale complexe care împânzeau întreg ținutul de pe valea Crișului Alb.
Cei mai mulți săteni din ultima generație de mineri din Rovina au muncit la exploatarea minieră Barza (Crișcior), marele centru aurifer al Bradului, care la începutul anilor ’90 mai avea peste 3.000 de angajați.
Minele de aur au fost închise în anii 2000
În anii 2000, exploatările miniere din Munții Metaliferi ajunseseră într-un declin profund, care a contribuit, alături de alți factori, la închiderea lor definitivă.
Autoritățile arătau atunci că mineritul se afla în regres de mai mulţi ani, că marile zăcăminte erau epuizate, unele după decenii de exploatare, iar costurile producţiei şi funcţionării minelor în raport cu cererea pieţii erau considerate prea mari de statul român, pentru a mai putea fi rentabilizate.
Minele și carierele au fost închise, până la sfârșitul anilor 2000, însă bogate filoane de aur, spun localnicii, au rămas în adâncuri, ca rezerve strategice păstrate pentru alte vremuri.
„Am lucrat la exploatarea minieră Barza, o mină închisă în anii 2000. Zăcământ mai este, dar probabil se conservă pentru urmașii noștri. A fost o perioadă bună, de acolo s-a scos aur en-gros, dar marea parte a ajuns la ruși”, își amintește Vasile Zăvoianu, din satul Rovina din Hunedoara.
Minele de aur din perimetrul Barza au produs în secolul al XX-lea peste 200 de tone de aur, pe lângă cantitățile mari de argint, cupru și alte metale valoroase.
În anii ´50, când exploatarea zăcămintelor aurifere a înregistrat cea mai mare intensitate, sub presiunea regimului comunist controlat de sovietici (metalul prețios ajungea în URSS, potrivit unor istorici), minele din împrejurimile Bradului dădeau peste 2,5 tone de aur pe an.
Galeriile lor subterane se întindeau pe o lungime totală de peste 500 de kilometri, iar unele dintre ele au fost exploatate încă din vremea dacilor și romanilor.
La Musariu, „perla” câmpului aurifer Barza (video), filoanele de aur se întindeau pe distanțe de sute de metri, iar la intersecția lor muncitorii au descoperit adesea bulgări uriași de aur nativ (liber).
„Miezul” muntelui era atât de bogat în aur, încât unele pepite descoperite aici atingeau forme și dimensiuni uimitoare. Un astfel de bulgăre, descoperit în câmpul minier Barza, în 1947, ar fi cântărit circa 53 de kilograme de aur.
Cinci decenii de cercetare în Valea Rovinei
La est de câmpul aurifer Barza se află valea Rovinei, cu câteva sate pitorești înconjurate de munți, unde zăcămintele metalice au fost cercetate decenii în șir.
Câteva mine mici de pe valea Rovinei au funcționat vreo cinci ani, spun localnicii, și au fost închise prin anii ’90, iar urmele lor abia se disting în peisajul așezării.
Zăcământul de la Rovina a fost identificat în anul 1973 și cercetat în deceniile următoare de geologii de la IPEG (Întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Deva). Prin anul 2000 s-a conturat volumul de rezerve al zăcământului, iar cinci ani mai tâziu, o societate (SAMAX) a obținut licența de explorare în perimetrul minier Rovina – Colnic – Valea Gârzii.
„Efectuându-se 20.000 de metri de foraje, s-au conturat trei zăcăminte, care ar putea fi exploatate în carieră (Rovina și Colnic) sau în subteran (Cireșata). S-au estimat resurse însumând peste 130 de milioane de tone, din care, în decurs de circa 20 de ani s-ar putea obține 100 de tone de aur și 200.000 de tone de cupru”, amintea inginerul Grigorie Verdeș, în volumul „Extaz și agonie în mineritul zărăndean”.
Din noiembrie 2018, compania canadiană Euro Sun deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani, pentru perimetrul de pe valea Rovinei, situat în judeţul Hunedoara, pe o suprafaţă de peste 27 de kilometri patraţi.
În 2022, Euro Sun a anuțat că a finalizat studiul de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur-Cupru din Valea Rovinei, o etapă înaintea începerii carierelor de suprafaţă Colnic şi Rovina, urmate de înfiinţarea unei exploatări subterane, la Valea Gârzii – Cireşata.
„Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, arată compania Euro Sun, în prezentarea proiectului.
De aici, anual, ar urma să fie extrase peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare.
Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6% pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru.
Durata de concesiune ar putea fi prelungită ulterior, pe durate succesive de cinci ani, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Satul de pe muntele de aur
Proiectul de la Rovina a fost contestat de mai multe organizații de mediu, care au obținut, la sfârșitul anului 2022, suspendarea în instanță a avizului de mediu necesar eleborării Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zonei industriale de pe Valea Rovinei.
Printre localnici, proiectul minier și-a găsit puțini susținători.
„Va schimba soarta satului Rovina, dar nu în bine, în rău, pentru că vom fi mai izolați, deoarece drumul pe valea Rovinei va fi blocat de una din cariere. Și așa suntem destul de izolați. Nu este semnal de telefonie și internet aici, nu putem apula Ambulanța, Poliția, iar rețeaua de electricitate cade frecvent”, spune Vasile Zăvoianu.
Fostul miner se arată convins însă că proiectul minier nu va mai demara în viitorul apropiat.
Unii localnici merg la Crișcior, satul aflat la zece kilometri pentru a putea avea acces la Internet.
„Sunt contabilă și lucrez de acasă, dar, de fapt acest <home-office> îl fac din Crișcior, pentru că aici nu este internet”, spune o tânără din satul Rovina din Hunedoara.
Carierele de aur din satul Rovina
Alți
săteni se arată și mai revoltați de noile cariere miniere propuse pe valea
Rovinei și spun că lucrările la suprafață din minele de aur vor aveau un impact uriaș asupra calității mediului.
„Resursele sunt la suprafață. Iar în momentul în care începem să le căutăm în subsol, distrugem tot. Resursele pământului trebuie căutate cum le-au căutat romanii și dacii, prin galerii de coastă, fără să polueze atmosfera, fără să distrugă pădurea și tot ce-i deasupra. Dacă cineva are bani să facă așa ceva, să o facă, dar nu venind și decopertând tot dealul”, spune Leanu Șerb, din Rovina, localnic cu o experiență de 40 de ani în minerit.
Bărbatul povestește că după închiderea exploatărilor miniere din zonă, în anii 2000, natura a început să se regenereze peste vechile câmpuri miniere, iar păsări ca mierla au revenit în aceste locuri.
Pădurile ocupă suprafețe întinse în jurul satului Rovina, sunt cutreierate de animale sălbatice, ca râși și urși, iar fauna râurilor din bazinul Crișului Alb s-a îmbogățit cu pești.
În anii ’70 - ’80, epoca de expansiune a mineritului, Crișul Alb era poluat cu ioni de metale proveniţi de la exploatarea minieră Barza (zilnic, zeci de kilograme de zinc, cupru, plumb, mangan şi fier), pentru care nu existau tehnologii adecvate de reţinere.
„Dacă va fi decopertat dealul de la Rovina, și Bradul, ca municipiu, va fi ras. Lucrările în subteran sunt cu totul altceva. Materialul radioactiv scos la suprafață este puțin. Nu trebuie să ai multă școală ca să îți dai seama ce se va întâmpla în momentul când decopertezi și razi un deal. Și mai sunt cianurile. Un lac cu cianuri, nici în 200 de ani nu îl mai ecologizezi”, spune localnicul.
La câțiva kilometri de Rovina, peste dealuri, se află cariera cupriferă de la Valea Arsului (video), înființată la începutul anilor ’80, dar abandonată și ea la mijlocul anilor 2000, odată cu închiderea minelor din Munţii Metaliferi.
„Cariera de cupru a fost abandonată și nimeni nu a mai acoperit-o și ecologizat-o. În două decenii, aproape nimic nu a mai crescut peste ea și același lucru s-ar putea întâmpla și aici, la Rovina”, crede Leanu Șerb.
Se încarcă comentariile...
