Video Mina de aur păstrată ca în vremea romanilor. Galeria antică duce în adâncurile munților Apuseni VIDEO
0De aproape două milenii, o mină de aur din Munții Apuseni s-a păstrat aproape neschimbată. Galeria Treptele Romane (video) a rămas deschisă, însă accesul în adâncurile pământului este riscant.
Despre minele de aur din Munții Apuseni se spune că au fost locurile din care anticii au scos pentru prima dată aur din adâncuri, în Europa. O astfel de mină antică poate fi explorată încă în apropiere de orașul Brad din Hunedoara.
Mina de aur antică păstrată
Treptele Romane din Hunedoara, mina de aur deschisă în vremea romanilor, pe valea Ruzii (orașul Brad) a rămas una dintre puținele galerii miniere antice păstrate pe teritoriul României și, în ciuda riscurilor pe care le prezintă, călătorii încă pot ajunge în adâncurile pământului.
În ultimii ani, din motive de siguranță, intrarea în galeria Treptele Romane a fost oprită, ușa de fier fiind ferecată cu un lacăt. Încuietoarea a dispărut recent, iar călătorii ajunși în zonă pot intra nestingheriți în galerie. A fost spartă și fereastra de lemn a clădirii, deasupra galeriei miniere.
„Deși coborârea este lină, pe cei câteva zeci de metri accesibili, cei care intră în subteran se pot expune unor pericole prezente în toate minele părăsite ca lipsa aerului respirabil și prezența unor gaze de mină”, spune un fost miner din satul Ruda Brad din Hunedoara.
Foișorul ridicat deasupra intrării în galeria Treptele Romane a fost renovat în anul 2015, de Primăria municipiului Brad și tot atunci specialiștii au verificat calitatea aerului din subteran. Din motive de siguranță și în lipsa unei ieșiri secundare din mina antică, intrarea în adâncurile pământului nu este recomandată celor care vizitează monumentul.
Treptele Romane se află la circa cinci kilometri de Brad, în pădurile care acoperă ruinele minelor de aur de Barza.
Drumul spre galeria antică traversează satul Ruda Brad și urcă spre Biserica Ruda 12 Apostoli, clădită pentru mineri, în apropiere de intrările în galeriile din câmpul minier Barza. Drumul aurului, cum a fost numit de autoritățile locale, coboară apoi pe valea Bărzii, trecând pe lângă ruinele miniere de la Gura Barza și coboară în satul Crișcior din Hunedoara, învecinat municipiului Brad.
De aici, după alți șase kilometri, călătorii ajung la Muzeul Aurului din Brad, aflat în zona centrală a municipiului.
Galeria Treptele Romane, monument istoric
La Ruda și Barza, două sate învecinate, aflate în apropiere de Brad, s-au păstrat vestigii ale celor mai vechi mine de aur cunoscute în Munții Metaliferi: rămășițe ale unor galerii miniere dăltuite în vremea romanilor, unelte antice folosite în minerit, opaițe, inscripții romane și chiar un cimitir antic al minerilor.
Necropola antică pe dealul Muncelul, la poalele căruia au rămas abandonate fostele intrări în galeriile Ruda 12 Apostoli și Zdraholț și, mai în vale, ruinele exploatării miniere Barza. Potrivit istoricilor, minele antice din Masivul Barza au funcționat începând din secolul al II-lea și au fost abandonate odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele următoare.
Galeriile romane aveau, de obicei, trepte tăiate în stâncă şi erau lungi de câteva sute de metri. Erau strâmte, iar înălţimea lor nu depăşea un metru, ceea ce, potrivit arheologilor, arăta că aici lucrau în special sclavi de statură medie. Treptele Romane, o astfel de mină antică, bine conservată, poate fi văzută la Ruda.
Locul poartă acest nume pentru că în galeria subterană de aproape 200 de metri, săpată de mineri în secolele II – III, se află scările construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia.
„Pe Ruda şi la Stănija au început Romanii exploatarea: aici sunt galeriile romane, la o adâncime până la 50 de metri. Au săpat stâncile în trepte, cu dalta, pe unde găseau filoane de aur. La muzeul din Brad am văzut şteampurile lor. Drugi grei de fier, cu cari zdrobeau minereul în jgheaburi de piatră. Am văzut şi opaiţele lor, de argilă, în care ardeau seu. Romanii prelucrau numai minereul cu aur nativ, adică acel care avea aur vizibil cu ochiul liber”, informa ziarul Universul în 1948.
Minele antice au fost din nou explorate, după secole
Invazia popoarelor migratoare ar fi oprit pentru mai multe secole activitatea minieră din zona Bradului.
Goana după aurul din adâncuri a fost reluată în Evul Mediu, iar exploatările s-au dezvoltat începând din secolul al XVII-lea. Unele mine antice au fost din nou folosite.
„Până la începutul acestui veac a mai fost încă folosită intrarea în mina de la Treptele romane, pe Valea Ruzii, în una din vechile galerii găsindu-se 25 de roţi elevatoare pentru evacuarea apei, în altele —opaiţe, monede, un mojar cu inscripţie şi unelte de sfărâmat piatra. Alte mărturii arheologice — ciocanele de andezit şi de fier din dealul Căraciului, menhirii de la Baia de Criş, şaitrocul de lut ars de la Ribiţa — atestă o exploatare a zăcămintelor aurifere mult anterioară stăpânirii romane. Dar după anul 106, cînd — sub paza legiunilor — aici se instalează o severă administraţie, condusă de un procurator aurariarum, extragerea aurului este intensificată şi organizată metodic”, arăta revista România Pitorească (1979), citându-l pe istoricul Octavian Floca.
Galeria Treptele Romane ar fi fost refolosită în secolul al XIX-lea ca poartă de intrare în adâncurile munților cu zăcăminte bogate în aur nativ, iar în timpul exploatării ei din epoca modernă a putut fi consolidată.
Închisă de la începutul secolului XX, intrarea în mina antică a devenit un obiectiv turistic și a fost clasată pe lista monumentelor istorice.
Pereții consolidați cu piatră au contribuit la conservarea ei, chiar dacă apele subterane au inundat-o parțial. Clădirea de la Treptele Romane s-a transformat cu timpul într-o ruină, până la lucrările de renovare din 2015. Totuși, galeria antică s-a păstrat, unul dintre motive fiind și accesul dificil în zonă, drumul fiind asfaltat abia în urmă cu un deceniu.
Se încarcă comentariile...
