Marile investiții inutile din stațiunile montane ale Văii Jiului. Telegondole și telescaune spre nicăieri
0Turismul în stațiunile din Valea Jiului este prezentat de autorități ca o șansă la redresarea economică a zonei, însă mai multe investiții în zona de munte s-au dovedit, până acum, inutile.
Orașele din Valea Jiului, Hunedoara, se află într-o tranziție prelungită de la minerit – activitatea care a reprezentat începând din secolul al XIX-lea „motorul” economiei locale – la turism, considerat de autoritățile locale ca oportunitate pentru redresarea economică a zonei.
În ultimii ani, însă, mai multe investiții realizate în stațiunile din Valea Jiului, pe care în vremea inaugurării lor politicienii locali le-au prezentat cu fast hunedorenilor, s-au dovedit inutile ori au eșuat în a funcționa în scopul turistic pentru care au fost realizate. Telegondola din Pasul Vulcan, telescaunul din Vârful Straja și noul telescaun din zona turistică Parâng se numără printre ele.
Telescaunul din Parâng, folosit rar
Primul telescaun din stațiunea montană Parâng a fost pus în funcțiune în anul 1973, pentru a lega locurile de la poalele masivului de zona alpină a acestuia, unde în urmă cu jumătate de secol se afla doar un complex turistic (cabana IEFS), cu circuit închis, destinat în principal sportivilor. Cu timpul, zona alpină, aflată la poalele Parângului Mic, a fost împânzită de cabane și pensiuni.
Telescaunul vechi urcă până la cota 1.680 metri, are o lungime de 2,5 kilometri și prezintă o diferență de nivel între stațiile de pornire și sosire de peste 600 de metri. Instalațiile sale s-au degradat cu timpul, însă autoritățile din Petroșani au preferat, în loc de a moderniza telescaunul vechi de jumătate de secol, să construiască altul, a cărui stație de pornire a fost amplasată în curtea unui hotel.
Construcția noului telescaun, în lungime de doi kilometri şi cu o diferenţă de nivel de 400 de metri, a demarat în anul 2012, în cadrul unui program derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care urma să transforme Parângul într-un vast domeniu schiabil. Statul român a oprit însă finanţările pentru proiectul Domeniului schiabil al Staţiunii Parâng, astfel că municipalitatea din Petroșani a trebuit să se împrumute pentru a continua, din bugetul local, lucrările la telescaun.
Investiția estimată la 20 de milioane de lei a fost inaugurată la sfârșitul anului 2014, însă în următorii ani, telescaunul modern a fost folosit mult mai rar de către turiști, față de cel vechi. Iar adesea, în plin sezon, a funcționat doar în weekend, în lipsa clienților. Noua șosea construită în ultimii ani din fața cabanei Rusu – unde se află stația de pornire a telescaunului nou – spre zona alpină a Parângului, a devenit un traseu preferat de turiști urcării cu telescaunul.
Telescaunul din Vârful Straja, ținta hoților
În stațiunea Straja, extinderea rețelei de instalații de schi până în Vârful Straja s-a dovedit o investiție spectaculoasă, dar inutilă turiștilor.
În februarie 2019, autoritățile locale din Lupeni inaugurau noul telescaun, care îi transporta pe turişti până aproape de cota 1.900 metri, pe Vârful Straja. Acesta a funcționat însă rareori, iar hoții l-au pus în cele din urmă pe butuci. Anul trecut, i-au devastat pupitrul de comandă şi au furat mai multe bunuri din încăperea acestuia. De asemenea, au furat din stația de sosire componente şi cabluri electrice.
Instalațiile telescaunului din Vârful Straja au peste un kilometru şi deservesc pârtiile Straja şi Canal, urcând până la cota 1.868 metri. Acolo se deschide panorama spectaculoasă a masivelor Vâlcan şi Retezat. Condițiile meteorologice din zona alpină (vântul puternic și înghețul) au fost motvele pentru care investiția municipalității din Lupeni a rămas doar una de decor.
Staţiunea Straja, învecinată municipiului Lupeni, însumează 26 de kilometri de domeniu schiabil și beneficiază de 11 instalaţii de transport pe cablu asigură accesul la 11 pârtii din staţiune.
Telegondola spre nicăieri din Pasul Vulcan
Cel mai important proiect turistic derulat în ultimele decenii în oraşul Vulcan a fost construirea unei telegondole în Pasul Vulcan, unde în anii ´70 au fost înființate un complex turistic destinat relaxării minerilor și două mici pârtii de schi. Alte câteva cabane de lemn au împânzit muntele în următoarele decenii, însă autoritățile locale au avut planuri mari pentru zona de agrement.
Circa 33 de milioane de lei au fost alocate de Ministerul Turismului, în perioada 2009 – 2012, pentru achiziţia şi amenajarea telegondolei cu care turiştii pot urca pe un traseu de trei kilometri, spre Pasul Vulcan.
Telegondola a fost inaugurată în februarie 2011, în prezenţa fostului ministru Elena Udrea, al Turismului şi al Dezvoltării Regionale. La punerea în funcţiune, instalaţia a fost anunţată drept cea mai mare investiţie în turism realizată în Valea Jiului după 1990. Alți români au considerat investiția o telegondolă „care nu duce nicăieri”.
În anii următori, drumul forestier care urcă în Pasul Vulcan a fost modernizat, pe o distanță de opt kilometri, până la limita județului Hunedoara, cu județul Gorj. Infrastructura de transport în Pasul Vulcan a fost asigurată, astfel, însă investițiile private menite să atrag turiști și cele în utilități s-au lăsat așteptate în ultimii ani, chiar dacă autoritățile locale din Vulcan au propus localitatea minieră pe lista orașelor – stațiune.
„Facem demersuri pentru ca Vulcan, şi nu doar Pasul Vulcan, să fie declarat oraş-staţiune, după modelul oraşului Sinaia”, afirma Cristian Merişanu, primarul municipiului Vulcan. Documentația necesară pentru declararea Vulcanului stațiune turistică a fost depusă, iar recent o comisie din cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului a evaluat-o favorabil.
Se încarcă comentariile...
