Sfârșitul mineritului în Lupeni, orașul care a supraviețuit din cărbune un secol și jumătate VIDEO

0
0

Mina Lupeni se pregătește de închiderea definitivă, în următorii doi ani. Odată cu ea, va dispărea „motorul” de care a depins vreme de aproape un secol și jumătate economia orașului din Valea Jiului.

O statuie ridicată în cinstea minerilor din Lupeni. Foto: Daniel Guță
O statuie ridicată în cinstea minerilor din Lupeni. Foto: Daniel Guță

Mina de cărbune din Lupeni își va opri definitiv activitatea până la sfârșitul anului 2024, iar în următorii doi ani, în perimetrul minier vor avea loc lucrări de închidere și ecologizare. În exploatarea de huilă lucrează în prezent circa 700 de oameni, iar numărul lor va fi redus, în urma disponibilizărilor, la circa 500 până la finalul anului 2024, la 300 în următorul an și la maximum 20 în 2026 și 2027.

Închiderea în etape a Exploatării Miniere Lupeni a fost organizată conform programului de închidere definitivă a exploatărilor Lupeni și Lonea, stabilit de Guvernul României şi Comisia Europeană.

„Din anii ’90 până în prezent au fost închise 11 mine, nouă dintre acestea fiind ecologizate, iar alte două (Uricani și Paroșeni) fiind în proces de ecologizare. E.M. Lonea şi E.M. Lupeni se află în program de închidere conform Deciziei 2010/787/UE, completată prin Decizia C(2018) 1001 final), începând cu data de 16 iulie 2019, cu perspectiva finalizării lucrărilor de închidere subterană până la finalul anului 2026, continuând cu realizarea lucrărilor de reabilitare, recultivare a suprafeţelor până la finalul anului 2027”, se arată în „Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2022-2030)”, publicată de Guvernul României.

Localitatea din Valea Jiului cu o populație de circa 23.000 de oameni se va alătura astfel altor patru orașe hunedorene foste monoindustriale rămase complet fără uzinele care le-au dominat economia timp de peste un secol: Brad (exploatarea auriferă a fost oprită la mijlocul anilor 2000), Călan (combinatul metalurgic a fost dezafectat în anii 2000), Aninoasa (mina de huilă și-a încetat activitatea în 2006) și Uricani (ultima din cele trei mine a fost închisă în anul 2017).

Autoritățile și localnicii din Lupeni se așteaptă ca închiderea minei de cărbune să accentueze problemele sociale cu care se confruntă unul dintre cele mai izolate municipii din România. Unii politicieni locali s-au opus închiderii minei de huilă, însă demersurile lor pentru a suspenda sau întârzia procesul început în 2019 nu au avut succes.

Lupeni, în declin economic și demografic

La fel ca și în alte orașe ale Văii Jiului, și în Lupeni investițiile menite să echilibreze situația economică sumbră în care au intrat după declinul industriei cărbunelui au lipsit. Investitorii s-au lăsat așteptați, foștii muncitori din minerit nu s-au grăbit să se angajeze în fabricile de cablaje sau textile care au funcționat în zonă, iar inițiativele autorităților de a înființa parcuri industriale pe terenurile vechilor mine nu s-au concretizat.

Mina Lupeni. Foto: Daniel Guță
Mina Lupeni. Foto: Daniel Guță

„Valea Jiului este caracterizată de o piață de consum limitată, cu acces dificil (infrastructura rutieră care necesită reparații majore și lărgire pentru a ușura transportul și livrarea mărfurilor la timp și cu costuri eficiente precum și optimizarea duratei de deplasare în cazul transportului de persoane) precum și un număr redus de lucrători calificați, dintre care foarte mulți au emigrat în alte regiuni sau țări și nu sunt dispuși să se întoarcă în absența unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creșteri durabile”, se arată în Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2022-2030).

O cale ferată dezafectată (Petroșani - Lupeni) și turnul fostei fabrici de mătase. Foto: Daniel Guță
O cale ferată dezafectată (Petroșani - Lupeni) și turnul fostei fabrici de mătase. Foto: Daniel Guță

Pe lângă problemele economice, Lupeni se numără printre orașele cele mai afectate de declinul demografic, pus pe seama efectelor disponibilizărilor și ale restructurării ndustriei miniere, dar și al lipsei oportunităților pe piața muncii oferite localnicilor.

„În Valea Jiului, populația a înregistrat o scădere de la 169.653 locuitori în anul 1997 la 132.294 locuitori în 2020, conform datelor raportate de Institutul Național de Statistică – populația după domiciliu. Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată de orașul Uricani (o scădere de 25 la sută între 1997 și 2020, de la peste 12.500 de locuitori la circa 9.300 locuitori), urmat de municipiul Lupeni (- 24 la sută), municipiul Vulcan (-22 la sută), municipiul Petroșani și orașul Petrila (-21 la sută), în timp ce orașul Aninoasa a înregistrat o scădere de 19 la sută în perioada de referință”, se arată în „Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2022-2030)”.

Turismul este prezentat de autoritățile locale ca o soluție pentru dezvoltarea municipiului. Stațiunea Straja, cea mai mare zonă de agrement din Valea Jiului, este vizitată de zeci de mii de oameni în timpul iernii, însă doar o mică parte a localnicilor obțin venituri de pe urma activităților turistice.

Istoria zbuciumată a mineritului din Lupeni

În Lupeni, prima mină de cărbune a fost deschisă în anul 1881, iar de atunci activitatea minieră s-a derulat aproape fără întrerupere, în ciuda unor evenimente care au marcat istoria Minei Lupeni.

Unul dintre ele a fost greva minerilor din august 1929, considerată una dintre cele mai sângeroase manifestări de protest din Valea Jiului. Protestul a avut parte de represalii sângeroase ale armatei, în urma cărora peste 20 de oameni au murit şi un număr impresionant de mineri, peste 200, au fost răniţi.

Numeroasele accidente miniere au răpus, de-a lungul timpului, sute de mineri din Lupeni. Primul mare dezastru a avut loc în 19 octombrie 1917, când o explozie puternică în Mina Elena din Lupeni s-a soldat cu 57 de morţi.

Accidentul care a făcut cele mai multe victime în Lupeni s-a petrecut în 27 aprilie 1922, în Mina Aurelia. O explozie provocată de acumularea de gaz în mina de cărbune a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni, dintre cei circa 100 de oameni care intraseră în acea dimineaţă în şut.

În 3 aprilie 1944, alți 33 de oameni au murit în urma unei explozii în subteranul minei Lupeni. În ultimii ani, numărul accidentelor din mina Lupeni a fost redus, deși condițiile de lucru ale muncitorilor nu s-au îmbunătățit. Motivul principal l-a reprezentat reducerea activității miniere.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite