Marile comori găsite în anii de comunism. Artefactele unice au dat naștere febrei aurului după 1990 VIDEO
0O mulțime de tezaure prețioase, scoase la iveală întâmplător înainte de 1990, au ajuns în patrimoniul muzeelor din Hunedoara. După Revoluție, localnicii care au găsit astfel de comori s-au lăsat mai greu convinși să le predea.
În ultimele trei decenii, cel puțin 40 de tezaure antice valoroase au fost descoperite de braconierii arheologici în județul Hunedoara, în principal în zona cetăților dacice din Munții Șureanu.
Comori dacice dispărute
Comorile furate, pe lângă valoarea obiectelor de patrimoniu, însumează aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint, arată informările oficiale prezentate într-un studiu realizat de cercetătorul Claudiu Purdea, în lucrarea intitulată „De la căutarea comorilor la braconaj arheologic în Munţii Şureanu. Un istoric al descoperirilor de tezaure”.
Cea mai mare parte a aurului dacic, scos din pământ de braconieri, a dispărut pe piața neagră. Peste 60 de kilograme de aur (tezaure de monede Lysimach şi Kosoni de aur şi 11 brăţări spiralice) sunt date în urmărire internaţională de autorităţile statului român, unele artefacte de peste un deceniu.
Alte comori valoroase şi-au pierdut urma în afara României, înainte ca autorităţile să afle despre existenţa lor, astfel că valoarea şi numărul lor nu au putut fi stabilite.
În ultimii ani, numărul și valoarea obiectelor de patrimoniu recuperate de autorități în județul Hunedoara s-a redus semnificativ față de anii 2000 și 2010. În același timp, numărul căutătorilor de comori antice a explodat, iar tehnologiile folosite de aceștia sunt din ce în ce mai performante.
Deși asociațiile de căutători de comori și detectoriștii care acționează solitar sunt tot mai multe și mai bine dotate, iar locurile scormonite frecvent se află în imediata vecinătate a siturilor arheologice, muzeele din Hunedoara nu și-au mai îmbogățit zestrea cu tezaure valoroase de patrimoniu, provenite din descoperiri întâmplătoare.
Goana după faimoasele comori dacice a luat amploare după 1990, însă mai multe descoperiri ale unor tezaure prețioase au fost făcute, întâmplător, în perioada regimului comunist. Zeci de descoperiri arheologice, în special de tezaure monetare, au fost semnalate pe teritoriul județului Hunedoara.
În acei ani, cele mai multe comori dacice au putut ajunge greu în afara României, astfel că fie au fost predate statului român și pot fi văzute și în prezent în muzee, fie au fost ținute ascunse.
Locurile unde au fost descoperite au fost căutate și scormonite, din nou, de căutătorii de comori, după 1990.
Koson de aur găsit după 170 de ani
Primul tezaur dacic important scos la iveală întâmplător în anii de comunism a fost găsit în toamna anului 1970, la Căprăreața, în apropiere de sanctuarele din Sarmizegetusa Regia (video). Ștefan Portic, un muncitor forestier din zonă, a găsit aici un koson de aur, pe care l-a predat în scurt timp autorităților.
„Cetăţeanul Ştefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reşedinţe a regilor daci, Sarmizegetusa. La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) şi reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea”, informa Drumul Socialismului, din 21 februarie 1971.
În primăvara anului următor, arheologii au cercetat zona Căprăreţei şi au scos la iveală o mulţime de obiecte antice, fără însă a menţiona găsirea unor obiecte de aur. Unele dintre ele, unelte de fier, ieșiseră la iveală în timpul corhănitului buștenilor, de la începutul anului 1971.
„Cercetările au dus la dezvelirea unui mare atelier de făurărie, cu unelte, produse în curs de prelucrare şi produse finite, precum şi a circa 1.000 de kilograme de fier în lupe. Alte terase din apropiere au fost sondate constatându-se că toate au urme de locuire antică”, informa arheologii, în studiul „Cetăţi şi aşezări dacice în sud – vestul Transilvaniei” din 1989.
În primii ani după 1990, moneda koson din aur găsită de Ştefan Portic a atras numeroşi căutători de comori în Sarmizegetusa Regia, dotaţi cu detectoare de metale, care au descoperit aici cele mai prețioase comori dacice cunoscute: cel puțin 24 de spirale de aur și mii de monede antice de aur și argint.
Ofrandele din Germisara
Aurul descoperit la Germisara (video), băile daco-romane aflate în stațiunea Geoagiu Băi, a dat naștere mai multor legende, despre comorile care provin de aici, însă și-au pierdut urma pentru totdeauna. Una dintre ele, compusă din 11 plăcuțe de aur nativ, nu a mai putut fi ascunsă, decât parțial.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, cele 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre marile tezaure scoase la iveală în anii ’80.
Ofrandele din Germisara, cu greutate între un gram şi 28 de grame, au fost scoase la iveală în 1987, în vremea în care Oficiul Judeţean de Turism Hunedoara a început construirea unor instalaţii balneare, în centrul staţiunii Geoagiu-Băi. Atunci, muncitorii au săpat în craterul Germisarei, locul băilor antice, şi au dat peste opt foițe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare şi diferite alte obiecte.
„Şapte dintre aceste plăcuţe au fost depuse în izvorul de la Germisara ca ofrandă aduse nimfelor apelor de aici de către persoane ce s-ar fi vindecat, îmbăindu-se în aceste ape termale. Cea de a opta plăcuţă a migrat circa 18 metri prin canalul de legătură dintre sursa de apă şi bazinul mare al complexului termal”, informau arheologii de la Muzeul din Deva.
Numele persoanelor care au depus plăcuţele votive era inscripţionat pe ele, una dintre ele menționându-l pe Decebal – probabil un localnic numit după legendarul rege dac: „Nimfelor le-a pus (ca ofrandă) Decebalus, fiul lui Lucius”.
„Această inscripţie se poate data în a doua jumătate a secolului II probabil în timpul domniei împăratului Marc Antoniu sau Commodus, cel care a depus-o făcând parte din a doua sau a treia generaţie de daci din provincie, era înstărit pentru că altfel nu îşi putea permite o ofrandă aşa de scumpă şi era destul de bine romanizat căci se închina nimfelor”, informau reprezentanţii muzeului devean.
Aproape 100 de plăcuţe votive au fost descoperite pe vechiul teritoriu al Imperiului roman. Dintre ele, două sunt de bronz, 91 de argint şi 11 de aur - ofrandele din Germisara, informau arheologii.
În toamna anului 2014, la aproape trei decenii de la descoperirea importantă din fostele terme de la Germisara (Geoagiu), alte trei plăcuţe votive din aur au ajuns în atenţia publicului. O familie din judeţul Alba le-a scos la licitaţie, arătând că ar fi fost descoperite la începutul secolului al XX-lea, în zonma Abrud din județul Alba, și că au fost moștenite.
Societatea Română de Arheometrie arăta într-un studiu privind analiza compoziţională a plăcuţelor votive de aur scoase la licitaţie, că toate cele 11 plăcuţe (Artmark şi Germisara) sunt autentice şi au fost realizate în acelaşi atelier situat în zona Germisara, folosind acelaşi tip de aur nativ de filon extras din zăcământul Valea Morii. „Cel mai probabil plăcuţele Artmark provin din zona aceluiaşi bazin de apa termală în care au fost găsite în 1987 plăcuţele aflate astăzi la Muzeul din Deva”, se arată în studiul pubicat în 2015.
Tezaurul din Nalați
Multe din vechile moșii ale grofilor din Țara Hațegului au fost devastate de-a lungul timpului, în goana localnicilor după comori.
În primii ani de la instaurarea regimului comunist, peste 30 de castele şi conace nobiliare din judeţul Hunedoara au fost naţionalizate, împreună cu moşiile lor, în timp ce foştii proprietari ai acestora, mulţi dintre ei de origine maghiară, au părăsit România ori au continuat să trăiască în ţară, deposedaţi de averile lor.
Între timp, localnicii le-au jefuit de lucrurile de valoare şi de materialele de construcţii pe care le considerau utile în gospodăriile lor. Au căutat și comori, însă puține au fost cunoscute românilor.
Cel mai prețios tezaur aflat în preajma unui fost castel nobiliar a fost descoperit întâmplător la Nalați, în primăvara anului 1958.
În timpul unor lucrări agricole, potrivit informării oficiale, localnicii au găsit 806 monede antice și medievale, de aur și argint, dar și podoabe și obiecte de cult din argint din secolele XVI – XVIII, care compun tezaurul din Nalați.
Printre artefacte se numărau un pahar de argint din secolul al XVII-lea, patru linguri de argint ornamentate, probabil din secolul al XVI-lea, o pafta de argint, coliere și lanțuri, datate în secolele XVII – XVIII. Cea mai recentă piesă din tezaur era o monedă turcească, emisă în 1831.
„Considerăm, deci, că odată cu încetarea tezaurizării, la scurt timp s-a produs și ascunderea în pământ a conținutului său. Este posibil ca acest tezaur să fi fost păstrat și transmis din generație în generație până la mijlocul secolului al XIX-lea, când i s-a adăugat ultima piesă, moneda turcească de aur. În acest caz, îngroparea lui poate fi pusă în legătură cu evenimentele din anii 1848 - 1849”, arăta arheologul Olimpia Pălămariu, care a cercetat tezaurul din Nalați.
Castelul din Nalați (video), ridicat în secolul al XIX-lea pe o mai veche moșie de la marginea Hațegului, a rămas părăsit de la sfârșitul anilor ’90, iar între timp a fost ruinat și devastat de localnici.
Se încarcă comentariile...
