Marian Neicu, chimistul partener cu Microsoft

S-a licenţiat în chimie, dar acum e programator de calculatoare certificat de colosul Microsoft.

Profil

Născut. 6 noiembrie 1959
Educaţie. Inginer Chimist, recalificări în informatică, doctorand în calculatoare şi tehnologia informaţiei
Experienţă. Peste 20 de ani de programare

Ce legătură există între chimie şi Microsoft? Realitatea locală consemnează  o singură conexiune: Marian Neicu.  De profesie inginer chimist, hunedoreanul a fost practic „deturnat” profesional  la începutul carierei de exotismul unui nou domeniu abia apărut în România anilor ‘80: IT-ul. „Am lucrat numai vreo patru ani ca inginer chimist. Am avut chiar o invenţie în domeniu care se referea la o metodă originală de cauciucare a ţevilor de transport  lichide corozive. După ce fabrica socialistă unde lucram şi-a făcut centru de calcul am dat un fel de simultan între munca de chimist şi cea de programator. În fine, în 1989 am renunţat complet la chimie pentru informatică”, spune Marian Neicu.

Specialistul a scris primul soft care a permis emularea unei reţele informatice în întreprinderea unde lucra şi a fost, după 1990, unul din primii programatori hunedoreni dedicaţi scrierii softului de bussines. „Primul client a fost un fost coleg pentru care am scris un program de contabilitate. Primii bani câştigaţi ca softist mi-au permis să mă cinstesc o dată la restaurant”, îşi aminteşte Marian Neicu. Inevitabil, la puţin timp fostul chimist şi-a făcut propria firmă de soft. În 14 ani de activitate a reuşit să dezvolte o serie originală de soluţii informatice complexe  pentru firme, obţinând în anul 2005 statutul de „Microsoft Certified Partner” prin care gigantul american recunoaşte eficienţa profesională a lui Marian Neicu.

De patru ori de la zero

Marian Neicu a fost nevoit să o ia de la început de patru ori. „Ca să fiu competitiv am reînvăţat programarea de la „greenfield” la fiecare nouă generaţie de softuri şi sisteme de operare. Trecerea de la  CP-M, la MS-DOS şi apoi la Windows au fost provocări greu de trecut”, spune informaticianul.

Întrebări şi răspunsuri

Cât timp „vă antrenaţi” pe zi la tastatură?
Minim opt ore. În programare e ca şi în sport. Orice întrerupere scade dramatic performanţa.

Câte linii de cod are softul pe care-l produceţi?
Cel mai simplu, să zicem un modul, ştie să facă circa 1000 de operaţiuni, de la calcule, la trasarea de tabele, printări, salvări şi citiri din bazele de date. Asta înseamnă în medie 100.000 de linii de cod.

La ce valoare vă apreciaţi ca şi programator pe piaţa internaţională?
Aş putea să găsesc oricând un job pornind de la 10.000 de euro în sus.