Video Lonea, ținutul cărbunelui cu mină de 150 de ani. Locul atractiv de la poalele munților Parâng și Șureanu VIDEO
0Mina de cărbune Lonea din Hunedoara a împlinit 150 de ani, dar se pregătește de închiderea definitivă. Deasupra câmpului minier se înfățișează așezarea aflată într-un ținut atractiv, între munții Parâng și Șureanu.
Una dintre cele mai vechi mine de cărbune din Valea Jiului a împlinit 150 de ani de înființarea sa, însă va fi închisă pentru totdeauna. Deasupra ei se înfățișează o localitatea minieră pitorească Lonea (video).
Mina de cărbune Lonea a împlinit un secol și jumătate de existență. Primul puț de extracție din zona Jieț a Petrilei, orașul din Valea Jiului care cuprinde și localitatea minieră Lonea, a fost săpat în 1873.
Mina de cărbune Lonea și-a început activitatea două decenii mai târziu și a funcționat aproape neîntrerupt până în prezent, când se pregătește pentru închiderea definitivă anunțată pentru anul 2024. În primele decenii de comunism, mina de cărbune și-a atins capacitatea maximă de exploatare.
„Trenurile care aduceau cărbune de la mina Lonea circulau pe calea ferată minieră Lonea – Petrila din 15 în 15 minute. Veneau cu vagoanele pline și se întorceau goale pe această rută de 5 – 6 kilometri, pe care din primăvara acestui an nu a mai circulat niciun tren”, își amintește localnicul Viorel Stroe.
Din 2019, minele Lupeni și Lonea se află în programul de închidere definitivă stabilit de Guvernul României şi Comisia Europeană și își vor înceta activitatea până la sfârșitul anului 2024.
Lucrările de închidere şi ecologizare a celor două mine de cărbune vor trebui finalizate cel târziu în anul 2026, iar acest lucru înseamnă că vor dispărea cele mai multe dintre clădirile și instalațiile celor două exploatări.
Alte două mine rămase în Valea Jiului - Livezeni și Vulcan - vor fi și ele închise definitiv până în 2030.
Mina de cărbune Lonea și-a redus drastic activitatea de extracție a huilei în ultimii ani.
„Acum, în mina Lonea se lucrează la pregătirea unui nou abataj, o nouă capacitate. Treburile trebuie să meargă și sperăm să fie totul bine”, a declarat Alin Udvar, directorul Minei Lonea, sâmbătă, 14 octomrbie 2023, cu prilejul aniversării minei Lonea.
Acesta adaugă că odată cu închiderea ei, unele din clădirile miniere vor fi conservate pentru ca fosta mină de cărbune Lonea să devină „o soră mai mare” a fostei mine Petrila, închisă în 2015, care a păstrat câteva construcții miniere.
Timp de un secol și jumătate, mina de cărbune Lonea a fost pilonul de susținere al economiei localității Lonea, aflată în componența orașului Petrila.
Deasupra zecilor de kilometri de galerii subterane săpate în estul Văii Jiului se întinde așezarea minieră Lonea, care a păstrat aproape nealtărată înfățișarea vechilor sale colonii miniere. Orașul Petrila din Hunedoara are circa 20.000 de locuitori, însă doar câteva sute de oameni mai lucrează în minerit, cei mai mulți la mina de cărbune Lonea, alții la minele apropiate Livezeni și Vulcan ori la termocentrala Paroșeni.
Localitatea minieră Lonea, între munții Parâng și Șureanu
După închiderea exploatărilor miniere, oamenilor din Lonea și Petrila le va rămâne însă o altă mare bogăție naturală de care ar putea profita.
„Ne aflăm aici, la poalele munților Parâng și Șureanu și în apropiere de Retezat. Drumurile care trec prin Petrila și apoi prin Lonea urcă spre Transalpina, spre Cheile Jiețului, izvoarele Jiului de Est și spre alte ținuturi ale momârlanilor, păstorii care au trăit de secole în acești munți. Dacă autoritățile ar investi în turism, probabil nu vom simți lipsa vechii noastre mine”, spune Vasile, un localnic din Lonea.
Orașul Petrila din Hunedoara și cartierul său Lonea se află chiar la poalele munților Parâng, unul dintre cele mai întinse masive din România, care își impresionează călătorii prin crestele cu înălţimi de peste 2.500 de metri, prin cele peste 20 de lacuri glaciare, prin cascadele, peşterile, cheile, pădurile şi râurile sale.
Locul este și o poartă de intrare în Munții Șureanu. Drumuri forestiere urcă de aici pe culmile ocupate de cătunele momârlanilor, care au păstrat rămășițele unor așezări dacice și ale fostelor castre militare înființate de romani în timpul războaielor de cucerire a Sarmziegetusei Regia.
Drumurile de plai ale păstorilor din Munții Șureanu urcă spre izvoarele Streiului și ale afluenților săi, coborând de cealaltă parte a munților, spre cătunele din jurul satelor Bănița, Baru și Pui, ori afundându-se în ținutul cetăților dacice din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina.
Se încarcă comentariile...
