Invenția care putea să aducă turiști. Ar fi salvat calea ferată a momârlanilor veche de 150 de ani VIDEO
0Veche de 150 de ani, una dintre primele căi ferate miniere din România a ajuns istorie și ar putea dispărea în următorii ani. Unii localnici s-au implicat în revitalizarea ei, dar s-au lovit de nepăsarea autorităților.
Viorel Constantin Stroe se numără printre localnicii din Petrila care și-au dorit păstrarea căii ferate miniere Lonea-Petrila ca reper turistic și istoric al Văii Jiului (video).
Pentru a atrage turiști în orașele miniere, inginerul a realizat două ciclodrezine, pe care și le-a dorit puse în funcțiune pe calea ferată a momârlanilor.
Una dintre ele a funcționat, de probă, în primăvara anului 2022 și a stârnit entuziasmul turiștilor. A doua a fost construită pentru a fi conectată cu prima, însă, deocamdată ele nu mai pot fi folosite, din cauze externe.
Calea ferată Lonea-Petrila, folosită în ultimii ani pentru transportul cărbunelui provenit de la mina din Lonea, nu mai este funcțională, deoarece o alunecare de teren a afectat terasamentul acesteia.
Ciclodrezinele concepute de Viorel Constantin Stroe au fost depozitate în incinta unei clădiri a fostei mine Petrila, în așteptarea unor vremuri mai bune.
„În ultimii doi ani, am încercat să sensibilizăm opinia publică și în special autoritățile cu privire la soarta căii ferate miniere Lonea-Petrila. Ne dorim să nu fie demolată, ci să fie transformată într-o atracție turistică, așa cum se întâmplă cu foste căi ferate miniere din alte țări, ca Franța, de exemplu, unde sunt cel puțin 90 de trasee pentru așa-numitele velodrezine. Eu am construit două ciclodrezine, cu care turiștii ar fi putut circula pe această linie ferată, pedalând între Lonea și Petrila. Una a fost pusă în funcțiune, de probă, în 2022. Însă la începutul acestui an, după acea surpare, vechea cale ferată nu a mai putut fi folosită. A fost lăsată de izbeliște, este acoperită în unele locuri de moloz și de vegetație. Dar poate fi curățată și refăcută”, spune Viorel Constantin Stroe.
Inginerul a restaurat o altă drezină care este folosită pe calea ferată normală din incinta fostei mine Petrila, unde câteva clădiri și instalații industriale au fost păstrate pentru a fi folosite la organizarea unor evenimente culturale.
Tot aici funcționează și Muzeul Salvatorului Minier din Petrila, iar numărul evenimentelor organizate în Ansamblul minei Petrila, preluat în administrare de Consiliul Județean Hunedoara, a crescut în ultimele luni.
Calea ferată a momârlanilor
Mina de cărbune Lonea din Valea Jiului a fost deschisă în anul 1873, iar odată cu ea a fost înființată și calea ferată îngustă Lonea Petrila, în lungime de circa cinci kilometri, folosită pentru transportul cărbunelui și al călătorilor spre centrul Văii Jiului.
Calea ferată a momârlanilor, înființată în ținutul de la poalele munților Parâng și Șureanu, locuit în trecut de oameni ai muntelui, ocupați cu creșterea animalelor a fost folosită aproape fără întrerupere timp de un secol și jumătate.
Localnicii s-au atașate de ea, chiar dacă în ultimii ani, vagoanele de cărbune circulau tot mai rar pe linia îngustă.
Calea ferată a momârlanilor pornea din mina de cărbune Lonea pe valea Jiului de Est, traversând localitățile miniere Lonea și Petrila, până la fosta mină Petrila, închisă în 2015 (video).
De aici, cărbunele era încărcat în vagoane de ecartament standard, care îl transportau la Termocentrala Paroșeni și, în trecut, la preparațiile miniere ori la Termocentrala Mintia.
Din 2019, minele Lupeni și Lonea se află în programul de închidere definitivă stabilit de Guvernul României şi Comisia Europeană și își vor înceta activitatea până la sfârșitul anului 2024. Lucrările de închidere şi ecologizare a celor două mine de cărbune vor trebui finalizate cel târziu în anul 2026, iar acest lucru înseamnă că vor dispărea cele mai multe dintre clădirile și instalațiile celor două exploatări.
Șefii complexului minier, fără soluții pentru calea ferată
Cel mai probabil, odată cu închiderea minei Lonea va dispărea și calea ferată Lonea Petrila cu o istorie de un secol și jumătate.
Începutul sfârșitului pentru traseul feroviar a avut loc brutal, în primăvara acestui an, când o surpare de teren, care a avut loc în apropiere de mina Lonea, a dus la oprirea circulației trenurilor cu cărbune între Lonea și Petrila.
De atunci, conducerea Complexului Energetic Hunedoara (actualul Complex Energetic Valea Jiului, care administrează minele de cărbune) nu a mai luat nicio măsură pentru stabilizarea terenului și pentru reabilitarea terasamentului și căii ferate înguste, afectate atunci pe un segment de circa zece metri.
Potrivit reprezentanților societății de stat, surparea ar fi fost produsă la scurt timp după ce constructorii unui bloc de locuințe sociale, aflat în apropiere de calea ferată, în Petrila, au îndepărtat pilonii de beton ai unui zid de sprijin, de la poalele dealului. Cu timpul, alunecarea de teren s-a accentuat, afectând și câteva case de pe marginea căii ferate.
Tronsonul nu mai poate fi folosit astfel, pentru transportul cărbunelui și, cel mai probabil, va fi dezafectat, cred localnicii.
„Nu știu ce se va întâmpla cu calea ferată Lonea-Petrila”, spune Cristian Roșu, directorul Complexului Energetic Valea Jiului.
Circa 600 de oameni mai lucrează în prezent la Mina Lonea, care, împreună cu mina Lupeni, se află în programul de închidere definitive, stabilit de Guvernul României şi Comisia Europeană.
Lucrările de închidere şi ecologizare din Lupeni şi Lonea vor trebui finalizate cel târziu în anul 2026, iar producţia de cărbune a celor două mine va înceta până la sfârşitul anului 2024, potrivit unei ordonanțe de urgenţă privind decarbonizarea sistemului energetic, elaborată de Ministerul Energiei.
Localnicii au propus clasificarea ca monument istoric și promovarea ca atracție turistică a tronsonului feroviar de circa șase kilometri, în trecut de 11 kilometri, dintre cele două localități miniere.
Se încarcă comentariile...
