FOTO Festival inedit în Straja: turiştii au împodobit staţiunea cu oameni de zăpadă
0
Peste 3.000 de turişti au urcat în Straja, în acest sfârşit de săptămână, iar una dintre atracţiile staţiunii hunedorene a fost Festivalul Oamenilor de zăpadă. Evenimentul se află la cea de-a treisprezecea ediţie.
Zeci de turişti care au urcat în acest sfârşit de săptămână în Staţiunea Straja au participat la Fstivalul Oamenilor de zăpadă. Evenimentul, devenit în ultimii ani o adevărată tradiţie a zonei montane este dedicat creaţiilor artistice din zăpadă.
Participanţii care au creat cei mai neobişnuiţi oameni de zăpadă au fost premiaţi de organizatori. Printre lucrările apreciate s-a aflat un om de zăpadă gigant, de patru metri, şi reprezentarea unei nunţi cu alai.
În Straja au ajuns în acest sfârşit de săptămână peste 3.000 de turişti, iar administratorii staţiunii susţin că zăpada este exelentă pentru schiat.
Staţiunea de poveste a Hunedoarei
Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracţii turistice din vestul ţării. Complexul turistic aflat la 10 kilometri de Lupeni este vizitat în special iarna, de iubitorii de schi. Există peste 200 de cabane şi case de vacanţă în Straja.
În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 800 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfinţilor Constantin şi Elena, devenit unul dinter obiectivele turistice importante din zonă.
FOTO: skistraja.ro



Vă recomandăm şi:
Valea Jiului nu înseamnă doar minerit şi oraşe în care trăiesc comunităţi cu o situaţie economică defavorizată. Zona din sudul judeţului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic. Mărturie stau numeroasele locuri de agrement din Masivul Parâng, peisajele sălbatice ale Defileului Jiului, cheile străbătute de râuri repezi şi staţiuniel Straja şi Parâng.
Icoana despre care angajaţii unui restaurant din Lupeni susţin că a lăcrimat de trei ori în ziua de 1 iunie a fost pusă la loc de cinste în schitul din staţiunea turistică Straja, iar preoţii au avut grijă ca, printr-un afiş, să ateste „minunea”. Icoana plângătoare a Sfintei Varvara nu este singura atracţie religioasă mai puţin obişnuită a zonei: legenda becului ars, pe al cărui filament a apărut o cruce, stă la baza ridicării schitului.
Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.
Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.













