10 locuri de vis din Valea Jiului, ţinutul momârlanilor, al munţilor înalţi şi al trecătorilor ce străbat sălbăticia
0
Valea Jiului nu înseamnă doar minerit şi oraşe în care trăiesc comunităţi cu o situaţie economică defavorizată. Zona din sudul judeţului Hunedoara este una dintre cele mai ofertante din punct de vedere turistic.
Valea Jiului impresionează prin peisajele montane sălbatice din Masivele Parâng, Retezat şi Vâlcan şi prin numeroasele locuri de agrement înşirate de-alungul râurilor repezi din trecătorile ei. Cele mai importante zece atracţii turistice din zona Văii Jiului sunt:
1 Peştera Bolii
Peştera Bolii este considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zona Văii Jiului. Se află la circa zece kilometri de Petroşani, la poalele cetăţii Băniţa şi ale Munţilor Retezatului şi Sebeşului. Potrivit istoricilor, numele peşterii provine de la cel al familiei Bolia, nobilii care au deţinut păduri şi proprietăţi în împrejurimile ei. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, iar în trecut putea fi străbătută călare. Peştera Bolii a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. Acum, în caverna spaţioasă au loc frecvent evenimente culturale.
2 Cetatea Băniţa
Cetatea dacică de la Băniţa, aflată în apropiere de Petroşani, a fost inclusă în patrimoniul UNESCO alături de celelalte patru foste aşezări antice din Munţii Orăştiei: Sarmizegetusa Regia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Costeşti, Căpâlna. Cetatea a fost ridicată în vremea regelui Burebista, având rol de apărare a Sarmizegetusei Regia, iar Decebal a consolidat-o. A fost distrusă definitiv, în anii războaielor de cucerire a Daciei, iar de atunci zidurile şi fostele ei turnuri de apărare şi de veghe au rămas ruinate. Monumentul se află într-o zonă mai puţin accesibilă, de unde oferă totuşi, călătorilor, o privelişte impresionantă.
3 Munţii Parâng
Munţii Parâng, la poalele cărora se află oraşele Petroşani şi Petrila, sunt cei mai mari ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale ţării noastre şi principala atracţie turistică a amatorilor de excursii care ajung în Valea Jiului. Munţii Parâng sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri. Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice din zonă, alături de staţiunea Parâng din vecinătatea municipiului Petroşani.
4 Straja
Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracţii turistice din vestul ţării. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, iar pe timp de vară cei care ajung în Straja sunt invitaţi la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflată pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. Există peste 200 de cabane şi case de vacanţă în Straja. În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 800 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfinţilor Constantin şi Elena, devenit unul dinter obiectivele turistice importante din zonă.
5 Pasul Vulcan
Pasul Vulcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei.
Prin Pasul Vulcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vulcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
6 Cheile Buţii
Cheile Buţii, una dintre porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, se află la circa 30 de kilometri de Petroşani, pe DN66A, în vecinătatea oraşului Uricani. Cheile sunt un loc preferat de amatorii de excursii pe munte şi de speologie, dar şi de iubitorii unor sporturi mai puţin accesibile, cum este alpinismul. Din Cheile Buţii excursioniştii au la dispoziţie mai multe trasee montane marcate pe care pot intra în Retezat. Cele mai populare sunt Cheile Buţii - Lacul Bucura, un traseu de 8 - 10 ore, Cheile Buţii - Vârful Piatra Iorgovanului (peste 2.000 de metri), traseu de 7 - 9 ore şi Cheile Buţii - La fâneţe, un traseu de circa 45 de minute. Vara traseele sunt mai accesibile, însă jandarmii montani le recomandă turiştilor ca înainte de a urca pe munte să poarte echipament adecvat. De asemenea, în zona cheilor există mai multe peşteri.
7 Defileul Jiului
Defileul Jiului reprezintă legătura principală dintre judeţele Hunedoara şi Gorj, iar şoseaua care îl traversează pe un traseu de peste 30 de kilometri străbate o arie protejată recunoscută pentru diversitatea habitatelor. Parcul naţional Defileul Jiului ocupă o suprafaţă de peste 11.000 de hectare, între Munţii Vâlcan şi Munţii Parâng, de-a lungul râului Jiu. Aria cuprinde rezervaţiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formaţiune geologică megalitică de forma unui sfinx) şi Stâncile Rafailă. Parcul este acoperit în proporţie de peste 80 la sută de păduri de fag, în care trăiesc numeroase specii de animale protejate: ursul brun, râsul, vidra de râu, liliacul mare cu potcoavă, liliacul comun, liliacul cu urechi de şoarece şi liliacul cu aripi lungi, ivoraşul-cu-burta-galbenă, racul de ponoare, jderul de copac, salamandra de foc. Calea de acces din judeţul Hunedoara în Defileul Jiului este DN 66 Petroşani – Târgu-Jiu.
8 Ţinutul momârlanilor
Cei care ajung în Valea Jiului trebuie să ştie că în această zonă trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor. Despre momârlani se spune că au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei. Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, au păstrat tradiţii vechi, fascinante pentru cei care le vizitează locurile. Momârlanii şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte. Comunitatea momârlanilor este din ce în ce mai restrânsă, iar cei care vor să afle mai multe despre tainele şi tradiţiile ei sunt invitaţi să viziteze satele Slătinioara de la marginea municipiului Petroşani şi Jieţ, din zona Petrila.
9 Cheile Jieţului
Cheile Jieţului reprezintă una din ariile protejate ale Văii Jiului, întinsă pe o suprafaţă de zece hectare, în zona oraşului Petrila, pe râul Jieţ. Din Cheile Jieţului turiştii pot porni pe numeroase trasee montane, unele foarte puţin umblate, în Masivul Parâng. Zona de munte este străbătută de drumul naţional DN 7A Petroşani - Voineasa care leagă judeţele Hunedoara de Vâlcea. Importanţa acestei arii naturale protejate se datorează frumuseţii peisajului cu versanţi abrupţi ai Parângului, cu chei înguste şi stânci sălbatice. Zona Cheilor Jieţului este considerată una dintre puţinele regiuni unde mai pot fi găsite peşteri neexplorate sau trasee montane pe care nu a ajuns încă piciorul omului.
10 Mănăstirea Lainici
Cea mai importantă mănăstire din zona Văii Jiului este Lainici, un aşezământ al călugărilor aflat la 25 de kilometri de Petroşani, în Defileul Jiului. Biserica veche a mănăstirii Lainici a fost construită la începutul secolului al XIX-lea şi este monument istoric. Se spune că într-o peşteră din apropierea mănăstirii s-ar fi adăpostit Sfântul Cuviosul Nicodim de la Tismana, trimis în Ţara Românească în secolul XIV, pentru a susţine ortodoxia şi pentru a da un suflu nou bisericii. În anii Primului Război Mondial, biserica a fost distrusă aproape complet de trupele germane, care au intrat chiar şi cu caii în biserică, făcând focul în ea şi profanând-o. Se spune că din Lainici au fost furate atunci toate obiectele de preţ, inclusiv clopotele. Cele mai importate lucrări de restaurare a mănăstirii au avut loc după anul 1990, iar în prezent, Mănăctirea Lainici este una dintre cele mai vizitate aşezări religioase din Valea Jiului.
Vă recomandăm şi:
Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.
Tradiţiile de Paşti s-au păstrat de secole la sat, departe de civilizaţie urbană, în zone ca Ţinutul Pădurenilor, Ţara Moţilor, Ţara Haţegului, Ţinutul Momârlanilor, pe Valea Mureşului sau pe cea a Geoagiului.
Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.
Se încarcă comentariile...
