Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Castelul Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 11
Castelul Corvinilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 11

Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare.

Cel mai cunoscut portal turistic din lume, tripadvisor.com, a inclus Castelul Corvinilor din Hunedoara, pentru al doilea an consecutiv, în lista destinaţiilor turistice de excelenţă. „Am primit un certificat de excelenţă acordat de cel mai important site de turism internaţional, în urma recenziilor pe care vizitatorii le-au trimis pe tripadvisor.com. Ne onorează acest lucru şi cred că ne ajută foarte mult în promovarea monumentului istoric. În ultimii ani numărul turiştilor a crescut, iar de la începutul anului până în prezent Castelul Corvinilor a primit peste 100.000 de vizitatori. Străinii sunt impresionanţi de frumuseţea lui, dovadă fiind şi numărul de aproape 200 de comentarii pozitive pe care oamenii veniţi din toate colţurilr lumii le-au trimis portalului de turism”, a spus Dan Bera, administrator al Castelului Corvinilor.

Încăperile înfiorătoare ale Casteului Corvinilor

Deşi au trecut aproape şase secole de la ridicarea Castelului Corvinilor, monumentul continuă să uimească prin arhitectura sa, dar mai ales prin legendele sale, multe rămase încă necunoscute publicului larg. Există o mulţime de poveşti fascinante care aşteaptă să fie dezvăluite, susţine Delia Roman, cercetător în cadrul Muzeului Castelului Corvinilor. Unele dintre misterele Castelului Corvinilor sunt legate de rolul bastionului de tortură, compus din două săli, ocupate de instrumentele cu ajutorul cărora prizonierii erau schingiuţi şi ucişi în chinuri.

„Aici turiştii pot afla povestea documentată a Anei, soţia lui Ioan Torok, primul proprietar al castelului după familia Corvinilor. Ea a fost acuzată de adulter şi a sfârşit decapitată. Documentul care vorbeşte despre soarta Anei este foarte important pentru că ne spune că la începutul secolului XVI exista călău în Hunedoara, domeniul Hunedoarei având suficiente resurse pentru a beneficia de serviciile unui călău. În aceste două săli vizitatorii pot vedea şi replicile unor instrumente de tortură, folosite în trecut în Transilvania, cum este, de exemplu, roata de tortură sub care a sfârşit Horea”, a relatat muzeograful Delia Roman.

image

Temniţa condamnaţilor la moarte prin uitare

O încăpere învecinată bastionului de tortură, la fel de spectaculoasă prin istoria ei, este fosta închisoare a castelului, veche din secolele XVI – XVII, un loc întunecos care purta pecetea călăului. Închisoarea a fost amenajată pe mai multe niveluri, susţin istoricii. „Pe lângă acestea, închisoarea avea şi un spaţiu foarte îngust, întunecos şi umed, foarte lugubru, pe care francezii îl numesc oubliette, în care erau lăsaţi condamnaţii care trebuiau să fie „uitaţi” acolo, până la moarte”, afirmă Delia Roman. În secolul al XVIII, închisoarea a fost desfiinţată şi transformată în afumătoare, iar multe urmele beciului în care erau ţinuţi condamnaţii la moarte s-au şters treptat. A rămas uşa grea din lemn, singura uşă care a supravieţuit incendiului care a mistuit cetatea la mijlocului secolului XIX.

Cum a fost construită fântâna

Fântâna din curtea Castelului Corvinilor a dat naştere celor mai multe legende. Veche de aproape 600 de ani, ea ar fi fost construită, potrivit legendei, de trei prizonieri turci, cărora Ioan de Hunedoara le-a promis că dacă vor găsi apă în stânca pe care a fost zidit castelul vor fi eliberaţi. Turcii au dat de apă, la aproape 30 de metri adâncime, după 15 ani în care au săpat în stâncă. Între timp, în anul 1456, voievodul Transilvaniei a murit, iar soţia sa Elisaneta Szilagyi, nu a mai respectat promisiunea acestuia şi a poruncit decapitarea prizonierilor. O inscripţie în turcă, descoperită în „casa fântânii”, a dat naştere acestei poveşti. „Lăsând la o parte legenda, există mai multe teorii despre zidirea fântânii. Una dintre ele provine de la cei care au cercetat-o în secolul XIX, şi au oferit primele date despre castel. Unul dintre cercetători afirma că a săpat zece metri în adâncime, pe fundul ei, şi constata că fântâna este de fapt o cisternă, prelungită printr-un alt tunel care duce către râu, că nu s-a găsit izvor în stânca masivă”, susţine cercetătoarea Delia Roman. Potrivit cercetătoarei, apa ce se vede pe fundul fântânii colmatate este apă de ploaie. Un alt geolog susţinea că fântâna a fost săpată la intersecţia a două falii, iar la îmbinarea lor există o fisură din care provine apa din pânza freatică.

corvinilor

O altă poveste despre fântână este spusă de vechii angajaţi ai Castelului Corvinilor, din anii 1990, care susţin că la acea vreme, nu exista apă pe fundul acesteia, însă era plină de monede. Un localnic a încercat să coboare cu ajutorul unei frânghii în fântână, dar sfoara din cânepă s-a rupt, iar omul s-a prăbuşit şi a murit, a relatat o fostă angajată a Castelului Corvinilor, potrivit Deliei Roman.

De aproape patru decenii, fântâna nu a mai fost curăţată sau cercetată.

O altă legendă care circulă pe seama Castelului Corvinilor, dar mai puţin plauzibilă, este cea a unui tunel subteran care îl leagă de Cetatea Devei. Acest tunel nu a fost descoperit, însă, niciodată.

Povestea monumentului
Castelul Corvinilor a fost construit în secolul XV, în vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, când voievodul Transilvaniei a decis transformarea unei aşezări din piatră de râu şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-o fortăreaţă impunătoare, luxoasă şi indestructibilă în faţa atacurilor armate. Proiectul lui Ioan de Hunedoara a fost continuat de soţia sa, Elisabeta Szilagyi, şi apoi de familiile nobiliare care au avut în stăpânire cetatea. De-a lungul istoriei, arhitectura castelului a suferit numeroase modificări. Cele mai importante dintre ele sunt consemnate în la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Reabilitarea din temelii a avut loc după ce, în 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole. Vreme de aproape zece ani, castelul a fost atunci părăsit, însă apoi a intrat în cea mai amplă operaţiune de renovare, întinsă pe aproape 40 de ani. În prezent, monumentul istoric se pregăteşte să intre într-o nouă etapă de restaurare, de această dată pe fonduri accesate prin programele Uniunii Europeană, potrivit autorităţilor locale.


Vă recomandăm şi:

Descoperirile uimitoare din cetatea dacilor Sarmizegetusa Regia: comori de aur, obiecte stranii şi mii de kosoni

O legendă veche din Munţii Orăştiei spune că în noaptea de Sânziene flăcările bat pe comori, iar oamenii pot vedea, deasupra locurilor unde acestea au fost ascunse, scântei ridicându-se spre cer. Mirajul aurului i-a îndemnat pe oameni, de secole, să scotocească ascunzişurile munţilor unde s-au aşezat strămoşii noştri. O serie de descoperiri din Sarmizegetusa Regia a scos la iveală bogăţia vechilor locuitori ai acestui ţinut.

Misterele porţilor energetice din Retezat, Sarmizegetusa Regia şi Prislop, locurile unde „cerurile se deschid” de Sânziene

Sarmizegetusa Regia, Mănăstirea Prislop şi Masivul Retezat oferă un motiv în plus pentru a fi printre cele mai căutate atracţii turistice din România. Se spune că în templele vechii capitale a Daciei, la mormântul părintelui Arsenie Boca şi pe munte, în anumite locuri, poate fi simţită energia pozitivă intensă. Iar unii dintre călătorii care au ajuns în aceste zone vorbesc despre câmpuri energetice şi chiar despre porţi spre alte lumi spirituale.

Blestemul lui Arsenie Boca: „Va lua ţara foc de la Prislop“. Cum a fost vânat de Securitate călugărul, la mănăstirea unde a petrecut cei mai tulburători ani

Arsenie Boca a stat zece ani la mănăstirea Prislop, loc despre care a spus: „va lua ţara foc de la Prislop”. În perioada în care a slujit în mănăstirea din Ţara Haţegului, Arsenie Boca a fost hărţuit continuu de organele Securităţii. A fost arestat de mai multe ori, anchetat şi trimis în închisorile regimului comunist, iar în final a fost alungat şi i s-a interzis să mai poarte veştmintele preoţeşti, pentru tot restul vieţii.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite