Castelul din Carpați al scriitorului Jules Verne. Cât adevăr este în legenda stranie a cetății Colț VIDEO
0Cetatea medievală Colț a fost numită Castelul din Carpați, după numele romanului scris de faimosul scriitor Jules Verne. Unii autori au încercat de-a lungul timpului să demonstreze că monumentul de la poalele Retezatului ar fi fost același cu cel descris de autorul francez.
Jules Verne, unul dintre cei mai importanți scriitori de literatură SF, nu a ajuns niciodată în Retezat, însă mai mulți cercetători au indicat cetatea medievală Colț (video) ca sursă de inspirație pentru faimosul său roman „Castelul din Carpați”, scris în anii 1880.
Cetatea medievală Colț a fost clădită în secolul al XIV-lea de familia Cândea, pe stâncile care veghează de la peste 100 de metri, la intrarea pe valea Râușorului din Retezat. Fortăreața are o istorie zbuciumată la fel și biserica medievală Colț de la poalele ei. Ar fi fost locuri de refugiu pentru familiile nobiliare din Țara Hațegului, iar în secolul al XVII-lea ar fi fost devastate de turci.
De peste trei secole cetatea medievală Colț se află în ruină. Unele ziduri contopite cu stâncile ascuțite din jurul lor, dar și donjonul acesteia au rezistat timpului, iar autoritățile din comuna Râu de Mori din Hunedoara au anunțat că le vor restaura. Recent, au intabulat monumentul din satul Suseni, comuna Râu de Mori, împreună cu ansamblul medieval Curtea nobiliară a Cândeștilor (video) din centrul comunei.
„Din toamna anului 2023, cetatea medievală Colț a intrat în administrarea primăriei. Am făcut unele lucrări de igienizare a terenului din jurul monumentului, cu ajutorul salvamontiștilor, fiind o zonă dificilă. Ne dorim o restaurare în întregime a cetății și a Curții nobiliare a Cândeștilor, astfel încât ele să fie aduse la forma lor de odinioară și chiar să fie funcționale și utilizabile. De asemenea, se pretează și crearea unui complex cultural-turistic. Aceasta a fost și recomandarea arheologilor”, spune primarul Flavius Dilertea, din comuna Râu de Mori din Hunedoara.
Jules Verne nu a văzut Cetatea Colț
Din secolul al XIX-lea, când Cetatea medievală Colț care l-ar fi inspirat pe Jules Verne, în nuvela „Castelul din Carpați”, ea nu a mai suferit transformări, în afara celor cauzate de trecerea timpului.
„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon, nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte, are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, scria autorul cărții „Castelul din Carpați”.
Jules Verne își informa cititorii despre temerile localnicilor cu privire la ruinele castelul părăsit pe stânci, rămas în grija naturii şi bântuit, în închipuirile sătenilor din Werst, de fantomele foștilor săi proprietari.
„Deşi Castelul din Carpaţi era mai bine păstrat decât dădea impresia, o spaimă molipsitoare, sporită de puterea superstiţiilor de prin partea locului, îl apăra nu mai puţin decât o puteau face, odinioară, pivele, săcăluşele, bombardelele, bolimezele şi celelalte piese de artilerie din secolele trecute. Şi, totuşi, Castelul din Carpaţi ar fi meritat osteneală de a fi ajutat de călători şi de istorici”, scria Jules Verne.
Asemănarea dintre Castelul din Carpați descris de Jules Verne și Cetatea medievală Colț este evidentă, însă a stârnit controverse. Unii cercetători au concluzionat că autorul nu a văzut în realitate așezarea de la poalele Retezatului, deși a descris-o cu precizie.
Nici în zona Pasului Vâlcan din Valea Jiului (video) aflată de cealaltă parte a Retezatului – locul unde s-ar petrece acțiunea romanului – Jules Verne nu a ajuns vreodată, deși toponimia și numele unor personaje din roman au plasat acțiunea în acest ținut de munte.
„Castelul din Carpați, roman care face obiectul multor ipoteze, este identificat cu Cetatea medievală Colț, numele primarului Koltz este legat de amintita cetate, iar al învățătorului Hermod... de Homorod, localitate natală a Luizei Muler, prietenă cu fetele din prima căsătorie ale lui Jules Verne”, arăta scriitorul Dumitru Dem Ionașcu.
„Elementele comune Cetăţii Colţ şi Castelului din Carpaţi nu trebuie să ne dea iluzia unei descrieri după natură: ele aparţin oricărei fortăreţe feudale care se respectă. Şi apoi, dacă ruinele de lângă Suseni (n.r. satul Suseni, comuna Râu de Mori, unde se află cetatea) ne impresionează şi astăzi, vechea incintă este departe de a avea o circumferinţă de 800—1.000 de metri, cum precizează autorul în legătură cu burgul de pe podişul Orgal”, arăta Ion Hobana, în volumul „Jules Verne în România”.
Legenda cetății Colț
În Valea Jiului, potrivit unor autori, ar fi ajuns geologul Michel Jules Verne, fiul scriitorului francez, la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă după apariția romanului Castelul din Carpați.
Scriitorul Ion Hobana, unul dintre cei mai pasionați cercetători ai vieții și lucrărilor lui Jules Verne, arăta că autorul francez nu a avut nevoie să vadă cu ochii lui Cetatea medievală Colț (video) pentru a o folosi ca sursă de inspirație pentru romanul său.
De altfel, la începutul romanului Castelul din Carpați, autorul francez indica pe cei care i-au servit ca sursă de documentare pentru povestirea sa SF.
„Provinciile acestea de la capătul Europei, domnul de Gérando (n.r. Auguste de Gerando, călător în Transilvania secolului al XIX-lea) le-a descris, Elisée Reclus (n.r. geograf francez care a călătorit în Valea Jiului) le-a vizitat. Nici unul dintre ei nu a pomenit despre ciudata istorie pe care se bizuie romanul de faţă. Au avut, oare, cunoştinţă de ea? Poate, dar n-au vrut să-i dea crezare. Este regretabil, căci ar fi relatat-o unul cu rigoarea unui analist, celălalt cu acel lirism necăutat cu care sunt impregnate însemnările sale de călătorie. De vreme ce nici unul, nici celălalt nu a făcut-o, o voi face, în locul lor, eu”, scria Jules Verne.
Cetatea medievală Colț nu este singurul „castel din Carpați”. Alți autori au identificat în Pasul Vâlcan din Hunedoara locul unde ar fi existat fortăreața amintită în roman.
Înainte de a fi identificată drept Castelul din Carpați, cetatea din Țara Hațegului era cunoscută printr-o altă legendă, inspirată din fapte reale şi cunoscută de oamenii locului,
Ea spune povestea domniţei Ileana Cândea, care a stăpânit cetatea în secolul al XVI-lea. În timpul unui asediu al tătarilor, iubitul ei ar fi fost luat prizonier. Tânărul i-ar fi apărut în somn fecioarei şi i-a spus că va fi eliberat, când ea va aduna atâta aur cât să ajungă până la el.
„Odată, într-o noapte înstelată, luminată de razele aurii ale lunii, şezând în foişorul cetăţii atârnat pe marginea stâncii, Ileana toarse mult, până ce trecu de miezul nopţii. Şi ce să vadă? Tortul, ce l-a tors după miez de noapte, era din fire de aur şi dacă torcea oricând după miezul nopţii, se alegea tot cu fire de aur. Aşa torcea ea noapte de noapte, când odată, înspre cântători, cine-i prinse fusul, ce sfârâia în josul foişorului? Era iubitul Ilenei, care în momentul în care firele de aur au fost atât de lungi, cât să ajungă la locul în care era el prins, i-au pocnit lanţurile de pe trup şi el a putut să alerge acasă, în braţele ei iubitoare“, relata istoricul Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara, publicat în anul 1969.
Se încarcă comentariile...
