EXCLUSIV Mafia rambursărilor ilegale de TVA, dată de gol de un asistat social care a vândut mii de vaci fictive
0
O anchetă privind o serie de evaziuni fiscale aparent banale a dus la descoperirea unei mari reţele de fraudă fiscală. Dosarul, încă în lucru la Serviciul de Investigare a Fraudelor şi la DIICOT, conduce spre ideea că mafia economică a trecut de la faza firmelor fantomă la cea a oamenilor de afaceri fantomă.
Topul marilor datornici persoane fizice, publicat la jumătatea lunii mai de către ANAF, deschide o adevărată cutie a Pandorei, căci dincolo de faptul că lista cuprinde evazioniştii „de serviciu“ (mari afacerişti, şmecheri locali, politicieni), se poate observa şi un amănunt foarte interesant: mulţi dintre cei care datorează statului sume incredibil de mari sunt, în realitate, persoane sărace. Ba chiar unii trăiesc din ajutoare sociale, ceea ce trezeşte mari suspiciuni cu privire la modul cum au fost înregistrate datoriile ce figurează în dreptul lor.
Şi mai interesant este că mulţi dintre marii datornici sunt protagonişti în câteva dosare penale aflate în faza cercetării sau urmării penale, fiind suspectaţi că au fost complici sau victime ale unei uriaşe reţele de fraudă fiscală.
Mai exact, după câte ne-au mărturisit surse din zona anchetelor penale (cauzele se află atât pe rolul Serviciului de Investigare a Fraudelor, cât şi la DIICOT), este vorba despre un mecanism de-a dreptul diabolic, care a produs prejudicii imense, căci nu vorbim doar despre neplata impozitului pe venit, ci şi de returnările ilegale de TVA, pentru exporturi fictive în sumă de zeci de milioane de euro.
Omul cu 2.000 de vaci virtuale
Unul dintre cei mai mari datornici din România la Fisc este gălăţeanul Viorel Cotigă (47 ani), de loc din satul Tălpigi, comuna Ghidigeni. Potrivit ANAF, bărbatul are de dat la stat aproape 2,2 milioane de euro (mai exact 9,85 milioane de lei), dintre care 80% din sumă o reprezintă impozitul pe venit şi contribuţia la fondul de sănătate, iar restul penalităţi.
De altfel, nu este singurul sătean cu asemenea datorii, lista de la Ghidigeni cuprinzând 50 de persoane, cu o datorie însumată ce se apropie de 25 de milioane de lei. Adică de vreo opt ori mai mare decât bugetul anual al comunei.
La aşa impozite, acumulate în doar trei ani (2011-2013), te-ai aştepta ca Viorel Cotigă să fie un nabab. Însă realitatea din teren este alta. În fapt, omul trăieşte într-o casă ţărănească din chirpici, care nici măcar nu-i aparţine (este a mamei lui, o femeie de 80 de ani) şi supravieţuieşte de pe o zi pe alta. Lucrează cu ziua şi, uneori, ca cioban.
„N-am făcut nicio prostie“
Vecinii se minunează peste poate când aud ce afaceri e bănuit că învârte Viorel, iar bărbatul este şi el derutat de atenţia care i se dă de la o vreme. „Eu n-am făcut nicio prostie, domnule. M-a rugat acum ceva ani un văr de-al meu de la Vaslui să-l ajut să strângă animale pentru un abator de la Botoşani. Îmi dădea câteva sute de lei, din când în când, iar eu mergeam cu el, semnam nişte hârtii, scoteam bani din bancă şi i-i predam. Doar atâta”, spune Cotigă, vizibil confuz.
Despre „vărul de la Vaslui“ am reuşit să aflăm că se numeşte Cristea Paraschiv şi că este de profesie „recrutor“, după câte rezultă din cele câteva dosare penale care-l vizează. Mai exact, în complicitate şi cu alţi „oameni de afaceri“, individul înfiinţează societăţi comerciale şi PFA-uri pe numele a diverse persoane, după care foloseşte firmele pentru tot felul de tranzacţii suspecte.
Cât îl priveşte pe Viorel Cotigă, în complexa anchetă legată de evaziunea fiscală produsă de reţeaua la care bărbatul a fost complice (sau victimă, însă nu s-a stabilit), există documente realmente halucinante, din care rezultă că în perioada 2011-2013 săteanul din Tălpigi a vândut peste 2.000 de vaci.
Asta deşi, conform registrului agricol al comunei Ghidigeni, în intervalul amintit Cotigă nu a avut nicio vită în bătătură, după cum recunosc şi autorităţile locale. „El a fost manevrat într-o situaţie în care nu şi-a dat seama, la o beţie, a semnat un act de administrator la o firmă şi a acumulat aceste datorii“, explică Aurel Pârvu, viceprimarul comunei Ghidigeni.
Suspiciuni de asasinat
Surse din anchetă ne-au dezvăluit că scenariul infracţional aplicat în cazul lui Cotigă a fost „implementat“ cu succes la cel puţin 50 de victime de pe raza judeţelor Galaţi şi Vaslui.
Un alt caz identificat este cel al lui Archiri N. Ion (din satul Gârbovăţ, comuna Ghidigeni), care are şi el o datorie de 9,5 milioane de lei la Fisc, după acelaşi scenariu ca şi cel al lui Virgil Cotigă. Atâta doar că Archiri (care este de profesie tractorist) a dispărut din sat de câteva luni, după ce şi-a vândut toată averea în mare grabă.
Sătenii spun că este ceva necurat în dispariţia tractoristul şi presupun că ori acesta a fugit de Fisc (se spune că ar fi pe undeva prin Italia), ori că a fost omorât ca să se piardă urma celor care l-au folosit pentru afacerea cu animale.
Alte persoane identificate ca făcând parte din filieră (încă nu este clar dacă în calitatea de complici sau de victime) sunt Cristea T. Liliana (din Gârbovăţ-Ghidigeni), care datorează statului circa 4,63 milioane de lei, precum şi Petrescu P. Aniţa-Loredana (din Blânzi-Corod), cu o datorie de 4,5 milioane de lei. Lista este, însă, mult mai lungă.
Lăcomia care i-a dat de gol
Scandalul evaziunii fiscale din comerţul cu animale a pornit de un banal control al ANAF Iaşi, care în 2013 făcea nişte verificări încucişate la o serie de societăţi din judeţul Iaşi, respectiv la SC „Y“ SRL Sireţel, Ani Morarita SRL Sireţel, Trust Agro Zoo 2012 Lespezi şi Compania Ionut&Florian Sinescu SRL Sireţel.
Potrivit documentului încheiat cu acest prilej (numărul 4.516 din 16 septembrie 2013), respectivele firme erau autoarele unor evaziuni fiscale importante, care însă erau legate şi de alte fraude, cu ramificaţii în judeţele Botoşani, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Brăila şi Bacău.
Cazul a fost înaintat către Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF) Iaşi, care a cerut sprijinul instituţiilor similare din judeţele menţionate, precum şi al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT).
Deşi ancheta nu a fost încă finalizată, amploarea ei este de natură să inducă ideea că avem de-a face cu una dintre cele mai ample reţele de evaziune din România. Informaţiile converg către un mecanism teribil.
În fapt, zecile de mii de vaci care pe acte figurează ca fiind cumpărate de la diverse persoane fizice (cum ar fi Viorel Cotigă sau Ion Archiri) sunt ceea ce am putea numi „clone eletronice“. Ele sunt „teleportate“ din mai multe exporturi fictive de carne de vită, realizate de firme al căror nume nu poate fi făcut public deocamdată, din motive care ţin de siguranţa anchetei.
Respectivele firme au solicitat ulterior ANAF returnarea TVA aferentă exportului fictiv, apoi au căutat o metodă pentru a vinde carnea unor abatoare. Cum nu aveau acte de provenienţă, au apelat la metoda „vânzătorilor fantomă“. Reţeaua ar fi putut funcţiona multă vreme dacă cei implicaţi nu ar fi omis, din lăcomie sau neglijenţă, să plătească impozitul pe venit pentru persoanele în numele cărora au înregistrat tranzacţiile.
Se încarcă comentariile...
