Afacerea şoselelor-fantomă plombate fictiv cu sute de mii de euro. Cum se toacă o avere din bani publici pe cărări de pământ clasate ca drumuri judeţene
0Mai multe poteci de tarla, care figurează în acte ca drumuri judeţene, au primit finanţări publice pentru diverse lucrări de reabilitare şi întreţinere. În acte, lucrările sunt făcute, în teren sunt doar gropi şi căi de acces distruse. Afacerile dubioase cu întreţinerea „drumurilor fantomă” sunt anchetate în prezent de către procurorii DNA.
Oricât ar părea de ciudat, nu mai puţin de 88 de kilometri de drumuri de importanţă judeţeană de la Galaţi sunt din pământ (nici măcar pietriş nu există pe ele), fiind mai proaste decât majoritatea drumurilor comunale de rang inferior.
Amintitele drumuri judeţene sunt de fapt nişte căi de acces pentru ţăranii care merg la câmp cu căruţa sau cu tractorul, iar pe anumite porţiuni nu pot fi traversate decât cu piciorul deoarece au fost afectate de torenţi sau de alunecările de teren.
Cu toate acestea, an de an se alocă de la bugetul Consiliului Judeţului fonduri consistente pentru aceste căi rutiere inexistente, care chipurile ar fi reparate (au existat la un moment dat inclusiv devize pentru plombarea asfaltului) sau deszăpezite.
Drumul judeţean pentru mistreţi
Drumul judeţean DJ 251C ar trebui, potrivit scriptelor oficiale, să lege localitatea Crăieşti (respectiv DN 24D Galaţi-Bârlad) de localitatea Jorăşti. Potrivit hărţilor, după ce traversează amintita localitatea, drumul coteşte spre satul Balinteşti, unde face joncţiunea cu DJ 242B (Galaţi-Bereşti).
Totul pare minunat, însă, de fapt, drumul nu există. Ce-i drept, în urmă cu multe decenii (mai exact în Al Doilea Război Mondial), pe traseul menţionat, lung de aproape 20 de kilometri, fusese proiectată ceea ce sătenii numesc „şoseaua nemţească”.
În fapt, aceasta era parte a unui drum militar, de importanţă strategică, ce avea menirea de a asigura înaintarea sau retragerea rapidă a trupelor pe traseul Tecuci-Oancea (Prut). În fapt, şoseaua nemţească scurta drumul de la Tecuci la Prut cu aproape 100 de kilometri faţă de variantele standard.
Am marcat pe roşu, pe harta prin satelit, partea de drum judeţean care, de fapt, nu există. INFOGRAFIE C. Crângan
Acesta a şi fost motivul pentru care, în perioada 1941-1943, s-au investit sume importante pentru ca şoseaua să fie amenjată, fiind parţial acoperită cu prundiş de râu, dar construindu-se şi două poduri (ambele dispărute între timp).
Evident, calea de comunicaţie a rămas în toate hărţile, ba chiar până prin 1991 a fost practicabilă pentru tractoare şi pentru maşinile de teren, căci periodic se trecea cu un buldozer pentru a repara distrugerile produse de numeroşii torenţi de pe versanţii din zonă. Din 1991, însă, nimeni nu s-a mai ocupat de amintitul drum (care acum este parcurs mai mult de mistreţi decât de oameni), în niciun fel, deşi el figurează în documentele de cheltuieli ale CJ Galaţi.
Această răscruce de la Jorăşti pare să fie intrarea pe DJ către Balinteşti. FOTO C.C.
Este de prisos să mai spunem că de-a lungul amintitului drum nu există nici măcar o singură bornă kilometrică şi că nu există nici măcar un singur panou care să indice direcţia de mers. Nici măcar la joncţiunea lui cu restul drumuirlor. Pe de altă parte, ar fi şi bizar să existe indicatoare, căci şoferii care se încumetă să intre pe această şosea au toate şansele să nimerească în una din multele ravene de pe parcurs.
Primarii din zonă: „Nu există acest drum!”
Primarii celor trei comune care, teoretic, sunt legate prin amintitul drum neagă categoric că ar avea vreo implicare în toată povestea.
Ştefan Patriche, primarul de la Vârlezi (de care ţine satul Crăieşti), spune că de la ieşirea din sat este un simplu drum de tarla, folosit de proprietarii de terenuri din zonă. „Nimeni nu se duce la Jorăşti pe acest drum, pentru că nu ai cum ajunge acolo. Poate cu tractorul, deşi nici aşa nu ştiu dacă se poate, că am auzit că în valea Covurluiului nu se mai poate trece”, spune primarul.
Cam aşa arată un drum judeţean de „mare angajament”. FOTO C.C.
La rândul lui, primarul de la Jorăşti, Cătălin Palade, afirmă că DJ 251C este doar de formă. „Ar fi bun să fie circulabil, dar nu este decât pentru căruţe şi pentru tractoare. Dacă s-ar moderniza ar fi util pentru locuitorii Jorăştiului, mai ales în partea către Balainteşti şi Bereşti”, ne-a declarat edilul.
Nici Victor Dorobăţ, primarul de la Bereşti-Meria (de care ţine satul Balinteşti) nu poate crede că drumul spre Jorăşti există pe hărţi. „Seamănă cu o cărare. Nu are cum să fie drum judeţean”, este categoric acesta.
Cu toate acestea, pentru repararea şi întreţinerea amintitului drum au fost alocaţi în ultimii 10 ani, potrivit situaţiilor de lucrări existente la CJ Galaţi, nu mai puţin de 400.000 de euro. Ultima oară s-au dat bani pentru deszăpezirea din iarna 2013-2014, după ce în 2013 fusese prins într-un program judeţean mai amplu de plombări a asfaltului în valoarea totală de 1,2 milioane de euro.
Aşa începe drumul judeţean de la Jorăşti spre Crăieşti: un drumeag pe care este riscat să mergi şi cu căruţa. FOTO C Crângan
Conducerea CJ Galaţi, prin vicepreşedintele Cornel Hanza (PSD), a încercat să acrediteze ideea că, de fapt, deszăpezirea şi plombările au vizat doar în jur de doi kilometri din DJ 251C, respectiv pe porţiunea care traversează satele Jorăşti şi Crăieşti.
Că o fi sau nu aşa, o vor stabili procurorii, care au deja în lucru un dosar penal legat de modul cum au fost gestionaţi banii publici pentru repararea drumurilor judeţene de la Galaţi, DJ 251C fiind doar una dintre căile de comunicaţie vizate de anchetă.
Mai sunt cel puţin alte trei drumuri fantomă
Situaţia prezentată mai înainte nu este din păcate singulară în judeţul Galaţi. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu DJ 251, care face legătura între Schela şi Braniştea. Pentru reabilitarea celor doi kilometri ai lui au fost plătită în 2011 suma de 170.000 de euro, dar lucrarea s-a făcut doar parţial (nivelare), fără să se mai treacă şi la pietruire.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
