Profesorul şi scriitorul focşănean Florinel Agafiţei critică dur organizarea examenului de definitivat din acest an

Prof. dr. Florinel Agafiţei

Acesta spune că ministerul a schimbat regulile în timpul jocului şi că profesorii au fost supuşi unui tratament inuman, să susţină toate probele comasate într-o singură zi, şi doar scris.

Florinel Agafiţei, unul dintre intelectualii de vază ai acestui judeţ, profesor de istorie şi scriitor distins cu numeroase premii de Uniunea Scriitorilor,  a luat atitudine faţă de modul cum s-a organizat anul acesta examenul de definitivat, fără să fie implicat direct în acesta.

 Profesorul spune că este de datoria sa de dascăl să arate ce nu a fost în regulă cu acest examen care  a dus numai în Vrancea la retragerea unei treimi din candidaţi din concurs.

”Examenul de definitivat în învăţământ a fost, cîndva, unul serios, în care se respectau atât cei care formulau subiectele, cât şi candidaţii care urmau să le rezolve şi să obţină respectivul statut în cadrul sistemului educaţional din România.

Constat cu stupefacţie că, în prezent, acest examen riscă să se transforme în „ceva” ce trebuie susţinut în oricare condiţii şi cu regulile jocului, posibil de schimbat, chiar în derularea sa.

Să mă explic: nu cu mulţi ani în urmă, cel care dorea să promoveze un asemenea examen se înscria la un anumit centru universitar; să spunem Iaşi, Bucureşti sau Cluj. Acolo se derula o prealabilă perioadă de pregătire, de două săptămâni, cu profesori universitari, ce aduceau candidaţii la zi în privinţa apariţiilor unor noi concepte, puncte ştiinţifice de vedere recente etc.
De asemenea, candidatul ştia din vreme ce bibliografie are de urmat, precum şi zilele în care trebuia să se deruleze examenul. De obicei, între examene era prevăzută o perioadă de 1-2 zile, pentru ca pauza respectivă să folosească celui supus stresului specific unei asemenea încercări. Dacă erai înscris, de exemplu, la istorie, susţineai mai multe probe, în scris şi oral; astfel, erai obligat să treci examenul privind întreaga istorie a românilor, întreaga istorie universală (!), metodica predării istoriei, precum şi eliminatorul examen de la pedagogie. Cu alte cuvinte, degeaba treceai toate celelalte probe amintite, dacă pedagogia era ratată în final.

Cum stau lucrurile astăzi? Ei bine, n-o să vă vină să credeţi!
În prezent, toate probele au fost comasate într-o singură zi, fiind susţinute doar prin scris.
Apoi, nu este obligatoriu ca examenul să se desfăşoare în centre universitare, ca odinioară; dacă se poate, e bună şi o sală de clasă a unui liceu dintr-un târg oarecare!

În plus, se poate anunţa schimbarea regulii jocului în derularea lui, eventual chiar înaintea intrării candidatului în sala de examen, candidat căruia i se comunică sec şi rece, că nota de promovare nu mai este aceea prevăzută în metodologia cunoscută – anume, minim 7, ci 8!

A fi supus unui asemenea „tratament”, în timp extrem de scurt – rezolvarea unor subiecte ce vizează mai multe materii de studiu, care nu prea au multe în comun (vezi, de pildă, pedagogia versus istoria universală!) la care se adaugă anunţurile decisive, făcute pe ultima sută de metri – nu  reprezintă altceva decât „metode” menite să deconcentreze candidatul, nu să-l motiveze corepunzător, în aşa fel încât să iasă, cel puţin onorabil, dintr-o atare confruntare. Dacă aşa se înţelege că pot fi atraşi tinerii în sistem, că ar putea fi motivaţi să rămână pentru a-l sluji mai departe, atunci sunt pe deplin lămurit cu fenomenul numit învăţământ actual.

Sper, totuşi, ca deriva noastră, în general, a învăţământului, în special, să se termine la un moment dat şi să găsim direcţia spre normalitate, fără de care nu putem spera în revenirea noastră, a tuturor. Închei, citând, ca avertisment, din „Politica” lui Aristotel: „Pretutindeni acolo unde s-a nesocotit educaţia, statul a primit din pricina aceasta o lovitură funestă!”, încheie prof. dr. Florinel Agafiţei.

Mai puteţi citi:

Florinel Agafiţei este un perseverent indianist 

Scriitorul Florinel Agafiţei, la prima expoziţie de pictură

DEFINITIVAT 2013. Chiul în masă în rândul profesorilor din Vrancea