Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie. Ce se va întâmpla cu prețurile la energie

Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune la începutul lunii noiembrie, potrivit lui Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei. Repornirea ar putea reduce presiunea asupra sistemului energetic național, însă nu va duce automat la ieftinirea electricității pentru populație și companii.

Un reactor de la Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie. Foto: facebook

Bușoi a făcut declarațiile la cea de-a XVI-a ediție a Energy Forum, dedicată rolului energiei în economia României, eveniment în cadrul căruia a vorbit despre efectele opririi reactoarelor, evoluția tarifelor și necesitatea accelerării investițiilor în producția de energie.

Când ar putea fi repornit un reactor de la Cernavodă

Potrivit fostului secretar de stat, oprirea celor două reactoare în cursul verii a pus o presiune suplimentară asupra pieței de energie. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea, pe 13 august.

Bușoi susține că informațiile disponibile în prezent indică posibilitatea repornirii cel puțin a unuia dintre reactoare la începutul lunii noiembrie, deși revenirea în funcțiune era așteptată inițial încă din octombrie.

„Pe baza informațiilor publice din aceste zile, se pare totuși că, nu așa cum ne doream, în luna octombrie, ci la începutul lunii viitoare, există premise și șanse să fie redeschis măcar unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce va mai calma puțin situația”, a declarat Cristian Bușoi, potrivit Agerpres.

Acesta a avertizat însă că reluarea producției unui reactor nuclear nu garantează reducerea facturilor, deoarece prețurile din România sunt influențate și de evoluțiile de pe piețele regionale și europene.

De ce repornirea reactorului nu garantează facturi mai mici

Fostul secretar de stat a explicat că o parte importantă a electricității este tranzacționată pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), unde prețurile sunt influențate de evoluțiile din regiune și din restul Europei.

În opinia sa, o utilizare mai extinsă a contractelor pe termen lung și o schimbare a modului în care sunt realizate tranzacțiile pentru marii consumatori și furnizori ar putea contribui la diminuarea volatilității.

„Nu va genera automat scăderi de prețuri, pentru că prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât în regiune, cât și la nivel european. Și, cât timp o bună parte din electricitatea României se tranzacționează pe PZU și nu mergem către contracte pe termen lung, nu mergem către o altă filosofie pentru industrie și pentru marii furnizori de electricitate, lucrurile vor rămâne într-o oarecare volatilitate și vom rămâne influențați de prețurile din regiune și de prețurile europene”, a explicat Bușoi.

Cristian Bușoi a nuanțat și afirmațiile potrivit cărora România ar avea cele mai mari prețuri la electricitate din Uniunea Europeană. El a precizat că o asemenea comparație este valabilă atunci când tarifele sunt raportate la puterea de cumpărare, nu atunci când sunt analizate doar valorile nominale.

„Acum, dacă spunem că România are cel mai mare preț din Uniunea Europeană la energie, e un lucru puțin inexact. Putem afirma acest lucru doar pentru electricitate și doar dacă ajustăm prețul la puterea de cumpărare. Dacă facem această ajustare, da, putem vorbi de prețul cel mai mare ajustat la puterea de cumpărare la electricitate din Uniunea Europeană”, a precizat acesta.

Potrivit datelor prezentate de Bușoi, în primul semestru din 2026, România s-a clasat pe locul al nouălea în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețurile nominale la electricitate pentru consumatorii casnici.

În cazul industriei, prețul mediu din România a fost de aproximativ 110 euro/MWh în 2025, ușor peste media europeană, conform declarațiilor fostului oficial.

Bușoi a subliniat că nivelul ridicat al prețurilor la electricitate nu reprezintă o problemă exclusivă a României. Statele membre ale Uniunii Europene se confruntă cu dificultăți similare, pe fondul tensiunilor geopolitice și al conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.

„Problema este una europeană. Întreaga Uniune Europeană se confruntă acum cu o situație foarte dificilă în ceea ce privește prețurile ridicate la energie”, a afirmat acesta.

Costurile mari ale electricității afectează în special industriile mari consumatoare de energie, reducându-le competitivitatea. În același timp, cheltuielile mai ridicate cu energia se pot reflecta în prețurile bunurilor și serviciilor, alimentând inflația și diminuând puterea de cumpărare a populației.

În privința dezvoltării sistemului energetic, fostul secretar de stat a remarcat contribuția investițiilor private și a prosumatorilor, care și-au instalat propriile capacități de producție. În schimb, el consideră că proiectele derulate de companiile de stat și acțiunile instituțiilor publice ar fi putut avansa mai rapid.

„Suntem oarecum în întârziere și lucrurile puteau fi mult, mult mai accelerate, mai ales la nivelul companiilor de stat și la nivelul acțiunii instituțiilor publice, incluzând Ministerul Energiei”, a declarat Cristian Bușoi.

Revenirea în funcțiune a unui reactor de la Cernavodă ar putea contribui la creșterea producției interne de electricitate. Totuși, evoluția facturilor va depinde și de prețurile de pe piețele europene, de modul în care este comercializată energia și de ritmul investițiilor în noi capacități de producție.