Video Cel mai negru scenariu pentru iarna 2026–2027. „Interviurile Adevărul”: Cristian Bușoi anunță facturi mai mari la curent. Ce se întâmplă cu prețul gazelor

Românii trebuie să se pregătească pentru o iarnă cu facturi mai mari la electricitate, în timp ce redeschiderea centralei nucleare de la Cernavodă rămâne incertă. Invitat la „Interviurile Adevărul”, Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, avertizează că războiul din Orientul Mijlociu și blocajul de la Cernavodă pun o presiune tot mai mare asupra prețurilor. Oficialul admite posibile scumpiri de 10–20% la electricitate, dar exclude o explozie a facturilor și dă asigurări că gazele nu se vor scumpi pentru populație în această iarnă. În schimb, situația centralei nucleare rămâne delicată: în următoarele zece zile nu există condiții pentru redeschidere, iar autoritățile refuză să riște siguranța instalațiilor. „Nu ne putem juca cu siguranța centralei de la Cernavodă”, avertizează Bușoi.

Adevărul: Sunt discuții politice în aceste zile, partidele negociază cine și cum să intre la guvernare sau dacă să voteze Guvernul Niculescu, dar pare că niciunul dintre partide nu și-ar dori cu adevărat să intre la guvernare și poate înțelegem de ce, pentru că urmează un sezon foarte complicat, un sezon în care vom avea niște creșteri de prețuri pe toată linia, vom avea facturi mult mai mari la energie, bunăoară. A făcut acest anunț și a recunoscut că situația este destul de complicată secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, omul care practic a ținut legătura cu presa în tot acest timp în legătură cu chestiunile din domeniul acesta al energiei, care de câteva luni de zile nu au fost plăcute. Suntem într-o criză energetică, spun foarte mulți. Dacă urmează și o criză a gazului în această iarnă, discutăm de asemenea cu invitatul nostru, care este secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Mulțumesc că ai revenit la Interviurile Adevărul. Bună ziua!

Cristian Bușoi: Mulțumesc pentru invitație!

Spuneați că vom avea niște facturi cu 30% mai mari la energie în sezonul care vine. De ce? Pentru că foarte multă lume își pune întrebarea: de ce plătim atât de mult pentru electricitate, pentru gaz, pentru carburanți, de ce se întâmplă asta?

Nu, nu am făcut estimări. M-am referit doar la o estimare a Asociației Energia Inteligentă. Este un think-tank, o asociație activă și cu care Ministerul Energiei are o bună colaborare. Sigur că nimeni nu poate spune în acest moment care sunt creșterile prognozate, pentru că, în primul rând, nu știm cât va dura criza din Orientul Mijlociu, care este principalul factor care pune presiune pe toată Uniunea Europeană și aici sigur am discutat cu alți miniștri ai Energiei, secretari de stat la Consiliul Energie de săptămâna trecută de la Dublin. Există și scrisoarea Comisarului European către toate statele membre, care avertizează că urmează o perioadă cu foarte multe provocări. Și, de asemenea, în România se prelungește situația cu închiderea centralei de la Cernavodă, care asigura 20% din cantitatea de electricitate în bandă.

Pe timpul verii și pe timpul zilei am suplimentat cumva și am reușit să avem, prin energia solară în timpul zilei, mai ales, înlocuirea a ceea ce producea Cernavodă pentru piața internă, seara sigur că am fost dependenți de importuri, în funcție de cât de mult putea să contribuie energia eoliană, dar cu orice zi care prelungește această situație, evident că se poate vedea un impact. 30% cred că este un scenariu care astăzi nu întrunește toate condițiile, dar trebuie să fim atenți și sigur că aici instituțiile statului, ANRE, Consiliul Concurenței, Ministerul Energiei se uită la piață și încearcă să prevină orice fel de fenomen de speculă și de creștere nejustificată a prețurilor. Dar evident că va fi o creștere a ofertelor în piață către populația casnică. Există deja negocieri între marii consumatori industriali sau consumatori industriali și furnizori, producătorii.

Toate lucrurile acestea vor pune presiune pe sistemul energetic, pe economie și trebuie să fim corecți, să ne pregătim pentru o perioadă dificilă, dar în același timp să știm că nu avem probleme de alimentare, adecvanța este asigurată, sigur că ne bazăm mult pe importurile din țările din regiune, dar lucrul acesta ne asigură, într-un fel, să nu ajungem în situația de a face limitări de consum pentru consumatorii industriali, iar Guvernul ia toate măsurile pentru a limita impactul acestui fenomen european, generat de evenimente departe de puterea noastră de acțiune, mă refer la Orientul Mijlociu, și oarecum departe și geografic.

Gazul nu se scumpește pentru populație în această iarnă

Dumneavoastră spuneți că nu puteți să prognozați exact dacă vor fi creșteri de 30% la facturile energiei, dar oamenii vor întreba: de ce este doar situația legată de Cernavodă sau sunt și alte motive?

Cel mai important aspect pentru ceea ce va urma în această iarnă și primăvara anului viitor este situația din Orientul Mijlociu. Situația din Orientul Mijlociu generează prețuri crescute la petrol, produse petroliere și prețuri crescute la gazul natural, pentru că o bună parte din cantitatea produsă în Qatar este blocată. Altă parte, sigur, trebuie să ia rute ocolitoare, în cazul în care e posibil acest lucru, și acest transport suplimentar crește. În plus, unele capacități de producție au fost deteriorate în primele zile ale conflictului, la începutul lunii martie, și durează, cel puțin până anul viitor, până când ele vor fi refăcute.

Și atunci, chiar dacă Statele Unite ale Americii contribuie la securitatea energetică a Uniunii Europene și ajută Uniunea Europeană, pentru LNG-ul, pentru gazul lichefiat din SUA, există o competiție între Asia și Uniunea Europeană și asta duce la prețuri ridicate pe bursa TTF, pe indicele TTF de la Amsterdam al pieței europene. Dacă anul trecut în octombrie aveam oferte de 33-35 de euro pe megawatt-oră, astăzi avem și oferte de aproape 80 de euro, 75, deci de 2,5 ori mai mari. Asta duce, evident, la o creștere a prețului gazului în această iarnă și în primăvara viitoare. Aici România este protejată pentru consumatorii casnici și sistemele de încălzire centralizată și e important să spunem acest lucru și să liniștim populația. Avem preț reglementat, avem 110 lei pe megawatt-oră, avem cantitățile deja asigurate de Romgaz și de OMV Petrom, avem gazul fizic în depozite.

Deci pentru populație și pentru clădirile care sunt în încălzirea centralizată, nu. Pentru consumatorii industriali, sigur, e o altă discuție și aici, evident, trebuie să vedem în ce măsură putem oferi un sprijin pentru consumatorii industriali de gaz natural. Gazul natural însă influențează și prețul la electricitate. O bună parte din electricitatea din Uniunea Europeană este produsă pe bază de gaz natural, inclusiv din România. De asemenea, tot ceea ce înseamnă piața zilei următoare, există acest fenomen sau această regulă a costului marginal, care a fost gândită inițial de Uniunea Europeană pentru a ajuta regenerabilele. Într-un cuvânt, într-o propoziție, această regulă spune că dacă pentru o cantitate de electricitate există cerere, cantitatea fiind la prețul cel mai mare, atunci toate celelalte prețuri se aliniază la acest preț pentru care există cerere. La început erau regenerabilele și era un boost, o încurajare pentru investițiile în regenerabile.

După aceea, sigur, în România și în țările în care încă avem cărbune, era producția pe cărbune și toate prețurile se aliniau la prețul Complexului Energetic Oltenia. În multe țări ale Uniunii Europene astăzi este prețul electricității produs din gaz natural și atunci, în piețele zilei următoare, care sunt destul de coordonate, pentru că e un fenomen de piață și așa avem un liber schimb între țările Uniunii Europene, acest fenomen ridică prețurile destul de mult și o bună parte din electricitate, chiar înainte de închiderea Cernavodă, era asigurată din piața zilei următoare, din România sau din țările din regiune.

Cristian Bușoi. Foto: Adevărul

Ce spune Cristian Bușoi despre centrala de la Cernavodă

Bun, e posibil totuși ca și în următoarele luni, dacă nu vom avea un nivel de precipitații la care ne-am aștepta, va fi și o toamnă secetoasă, poate, și o iarnă blândă, fără zăpadă, fără niciun fel de precipitații, de acum am tot avut în ultimii ani. E posibil ca Cernavodă să rămână multe luni de zile închisă pentru că nu se va rezolva cu debitul Dunării?

Cristian Bușoi: În acest moment avem o prognoză care este, din punct de vedere științific, aproape de realitatea pe care o vom confirma sau nu pe următoarele 10 zile, care arată prognoze nefavorabile, chiar scăderi pentru câteva zile. Oricum, nu există nicio soluție pentru ca în următoarele 10 zile să avem un nivel al apei pentru a redeschide Cernavodă. Avem o prognoză pe termen mediu pe care o privim cu multă rezervă, pentru că aveam date care ne indicau că în septembrie e posibil să avem un nivel al apei. Nu s-a întâmplat acest lucru. Aveam date care arătau și lucrurile se schimbă.

De asta ne uităm și specialiștii se uită în primul rând și putem face anunțuri pentru următoarele 10 zile. Evident că și aici trebuie să fim rezervați, pentru că orice anunț cu o dată de redeschidere influențează comportamentele din piață. Cei care acum înlocuiesc electricitatea de la nuclear-electrică cu cumpărături din piață sau cu alte contracte bilaterale, dacă Ministerul Energiei face un anunț că în 30 octombrie se redeschide, evident că își fac o altă strategie și trebuie să fim foarte atenți la lucrurile acestea, pentru că deja există o presiune mare pe furnizori și pe traderi. Însă prognozele medii, să zicem pe termen mediu, arată o ușoară ameliorare către sfârșitul lunii și începutul lunii noiembrie.

Dacă aceste prognoze vor fi confirmate de realitate sau, cu cât ne apropiem de acea dată, vedem prognoze mai de încredere, mai aproape de ceea ce ar putea să se întâmple, evident că în orice moment găsim o oportunitate cu nivel minim de siguranță. Este pentru noi strategic să redeschidem centrala de la Cernavodă. Nu este însă cazul să redeschidem ca să o închidem după trei zile și, evident, în niciun moment nu va fi o presiune administrativă, o politică a Ministerului pentru a redeschide în condiții care nu sunt de siguranță, pentru că riscul este să deterioreze pompele și apoi vor dura timpi îndelungați, luni, poate chiar un an de zile, până la înlocuirea lor. Lucrul acesta este exclus, nu ne putem juca cu siguranța centralei de la Cernavodă.

Îmi dau seama din ce spuneți dumneavoastră acum, bazându-vă pe prognoze, că dacă, să zicem, va crește puțin nivelul Dunării la sfârșitul lui octombrie, începutul lui noiembrie, oricum va trebui să aveți o marjă de timp, de cel puțin o lună, în care să vedeți care e situația pentru a decide o redeschidere a Cernavodă.

Procedura este să avem pentru câteva zile, în mod constant și garantat, un nivel în creștere care să pornească de la nivelul minim de siguranță. Sigur că aici sunt lucruri care au anumită confidențialitate, pentru că vorbim de măsuri de siguranță ale unei centrale strategice, nu putem intra în detalii foarte mari legate de anumite lucruri, pentru că iarăși și încă o dată lucrul acesta ar putea, la un moment dat, fi interpretat, dar principiul pe care îl putem spune public este că e nevoie de un nivel minim și de o prognoză pozitivă pe cel puțin câteva zile în creștere.

Deci cumva, hai să spunem, dacă totul e bine și dacă suntem optimiști și dacă plouă, ar putea fi redeschisă centrala undeva prin decembrie.

Din păcate, nu putem face o prognoză pentru luna octombrie. Aici lucrurile par foarte rezervate.

Cât de probabilă este o criză energetică?

Așa, deci e posibil, pentru că ne spuneați ceva mai devreme că nu ar trebui să gândim doar chestiunea legată de electricitate, trebuie să luăm gazul și electricitatea împreună ca piețe și ca mișcări în zona asta. E posibil ca o criză energetică pe care am avut-o în această vară să fie urmată de o criză a gazelor în iarnă?

Uniunea Europeană se pregătește de un scenariu cu prețuri mari pentru gazele naturale în această iarnă, evident că și umplerea sub nivelul altor ani și sub nivelul chiar cerințelor regulamentului european, avem media de 73%, targetul era de 80% la 1 octombrie și 90% oricând între 1 octombrie și 30 decembrie, ca să nu mai fie presiune pe piață, să crească și mai mult prețul. Sigur că sunt unele derogări în cazul în care piața are prețuri foarte ridicate, deci în acest moment chiar țările care sunt sub 80% nu încalcă neapărat regulamentul european, dar faptul că suntem la 73%, România este peste media europeană, am trecut de 80% și România va sta bine în ceea ce privește depozitele. Toate acestea arată că e posibil să ne confruntăm cu prețuri ridicate. Nu va fi situația din 2022. Nu vom retrăi scenariul de atunci, prețurile record din 2022. Deci ceea ce a fost atunci, o criză a prețurilor mari, nu se întrevede a fi în Uniunea Europeană. Dar dacă ne comparăm la 2024-2025, lucrurile par că vor fi cu prețuri sensibil, semnificativ mai mari.

Foto: Adevărul

Înțeleg că era totuși o problemă legată de rezerva de gaze în România. Eram cu 10% sub nivelul de anul trecut. S-a rezolvat între timp. Cred că tot de la domnul Chisăliță, de pe pagina dumnealui.

Întotdeauna România a avut nivel de stocare record, pentru că avem producție internă și pentru că, până la urmă, era o cerință și o presiune pe care și autoritățile au pus-o pe cei care au obligații de stocare și de înmagazinare a gazului natural să facă acest lucru. Niciodată nu am folosit toate rezervele. Bine, tehnic nici nu e posibil, trebuie să rămână ceva, nu poți lua 100% din ceea ce ai. Și există un ritm de extragere a gazelor din depozite care e mai ușor la început, e puțin mai dificil odată ce depozitul se golește. Dar, nefolosind niciodată, nu putem spune că România este într-un risc să rămână fără gaze naturale pentru iarna și mai ales pentru primăvara anului 2027. Nu tot ceea ce depozităm va fi folosit.

Principal vor merge către consumul populației, există niște normative și consumatorii casnici și instituțiile suport și tot ceea ce înseamnă zona aceasta de instituții strategice, apărare, spitale și așa mai departe. O parte din jucători, din consumatori, de fapt, vor face achiziții pe piața spot. Și asta înseamnă că în continuare vom avea prețuri de producție, pentru că, deși va fi într-un ritm mai limitat iarna, există o continuare a producției și la producători interni și vor fi în continuare importuri. Aici, sigur, sunt prețuri de contract deja, dar sunt și prețuri de bursă care vor fi influențate de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană.

Deci, ca să înțeleagă toată lumea, noi nu putem să ne bazăm, chiar dacă avem rezerve de gaz și chiar dacă începem producția din Neptun Deep, înțeleg, la începutul lui 2027, nu putem să ne bazăm doar pe acest gaz pe care îl producem noi.

Dacă am începe în prima zi a anului 2027 producția de la Neptun Deep, situația ar fi cu totul diferită. Însă nu va fi chiar din 1 ianuarie sau din luna ianuarie. Sigur că și aici așteptăm anunț oficial al celor două companii. Nu putem să facem lucrul acesta în locul companiilor. Se vorbea de sfârșitul trimestrului 1, ceea ce înseamnă că cel mai probabil nu vor fi cantități semnificative de gaz natural care vor veni din Neptun Deep în timpul iernii și primelor luni ale anului viitor. Și atunci avem producția internă, avem gazele din depozite care vor acoperi cea mai mare parte din consum și necesitatea.

Va fi o mică parte din import, dar pentru România, din fericire, acest lucru nu se întâmplă. Dar și Romgaz, și OMV Petrom, exceptând prețul reglementat pentru consumatorii casnici și pentru sistemele de încălzire centralizată, trebuie să-și alinieze ofertele și contractele, unele dintre ele sunt indexate cu TTF, la prețul pieței europene. La rândul lor, sunt companii listate pe bursă, sunt companii care răspund în fața acționarilor, sunt companii care răspund și în fața Curții de Conturi, prin urmare nu putem interveni obligând niște companii pe bursă, care au un management independent, care trebuie să ia decizii independente, să manipuleze prețurile pieței.

Prețuri mai mari la electricitate 

Deci dumneavoastră spuneți că vom avea prețuri mai mari la electricitate. Pentru consumatorii casnici nu vor fi prețuri mai mari la gaze, dar pentru mari consumatori vor fi și asta duce la scumpire automat. Și ce putem să zicem despre carburanți? Carburanții vor continua, prețurile carburanților vor continua să crească în sezonul care vine? Pentru că nu pare a fi de oprit acum.

Să spunem, pentru electricitate, avem unele măsuri pe care le putem lua și sigur nu vedem creșteri bruște de la o zi la alta și nu vedem nici motivul pentru ca să avem creșteri semnificative, să spunem peste 20%, care sunt niște prognoze, nu le endorsăm oficial de la Ministerul Energiei, dar ne uităm și noi la unele evaluări pe care le fac experții independenți și companiile de furnizare. La prețul produselor petroliere, lucrurile sunt total în afara controlului României. Sigur că putem să scădem acciza peste un anumit prag și am făcut acest lucru ca guvern.

Mai expiră această scădere și chiar și cu ea n-am văzut la un moment dat un efect durabil. De asta va trebui să vedem în ce măsură va fi prelungit sau nu acest mecanism. Dar altfel suntem total dependenți de prețurile și cotațiile petrolului Brent, dar mai ales de cotațiile Platts pentru produse finite și mai ales pentru motorină. Și există o decuplare mare între prețul petrolului și prețul produselor finite, mult peste anii trecuți, pentru că vorbim de costuri mai mari de transport, de prime de risc, mai ales pentru această regiune. Știți că dronele au lovit unele nave, armatorii refuză, căpitanii refuză.

Pentru asta trebuie plătit suplimentar, trebuie să existe asigurări foarte mari care înseamnă costuri crescute. Se adaugă și decizia Rusiei de a opri exporturile de diesel spre alte țări. Evident, nu era vorba de România și Uniunea Europeană. Din primele zile ale războiului au interzis importurile de produse petroliere. Evident, avem petrolul prin conducta Drujba. S-a făcut o excepție pentru două state care n-aveau de unde să cumpere petrol.

Dar altfel nu importăm din Rusia. Însă chiar dacă exportau către alte țări, nemaiexportând, începe să se lupte cu România, cu alte țări din Uniunea Europeană, pe aceleași produse care sunt din India, din Turcia sau din alte țări producătoare de diesel. Și lucrul acesta sigur înseamnă prețuri crescute. Aici prognozele trebuie să fie și mai rezervate. Pot fi, într-adevăr, situații în care rămânem cu prețuri ridicate la motorină și benzină.

Dacă însă, în mod excepțional și spectaculos, se reușește a se ajunge la un acord care să ducă la deblocarea strâmtorii Ormuz, cei mai mulți experți internaționali spun că vom asista la un efect masiv de scădere a prețurilor, pentru că, dintr-o dată, piața globală va fi inundată de o ofertă de petrol crud sau de produse finite care vor putea să traverseze strâmtoarea, care acum stau blocate în strâmtoare. Și atunci, prin efectul legii cererii și ofertei, prețurile vor scădea spectaculos.

Bun, până să se întâmple asta însă este complet lipsit de control. Acest domeniu este complet lipsit de control, cel puțin în România. Luați în calcul, bine, sunt niște schimbări care vor fi în perioada următoare, sperăm, guvernamental vorbind, dar e posibil să avem o scădere a accizei după 15 octombrie și pentru toată populația sau doar pentru anumite categorii, cum ar fi, de exemplu, agricultorii și transportatorii?

Este o decizie pe care viitorul guvern va trebui să o ia imediat ce va fi instalat.

Dacă va fi.

La un moment dat va fi instalat un guvern cu puteri depline, pentru că, sigur, știți bine discuțiile din spațiul public, e nevoie de rectificare bugetară, suntem într-un blocaj constituțional, legislativ, mă rog, datorită Constituției și datorită legislației în ceea ce privește rectificarea bugetară. Dacă anumite legi pot fi promovate prin Parlament și s-a făcut lucrul acesta pentru PNRR, chiar pentru reducerea accizei și pentru anumite măsuri pe piața de carburanți. Pentru rectificarea bugetară lucrurile acestea nu sunt posibile. Deci viitorul guvern va trebui să ia o decizie în acest sens. Nu e o decizie ușor de luat. Evident că aici principalul decident este Ministerul de Finanțe, pentru că ei sunt responsabili de colectarea de taxe și impozite. Avea și are o logică să facem o reducere de acciză peste un anumit prag, pentru că bugetul nu este afectat, TVA-ul se aplică la un preț mai ridicat și atunci compensează o reducere a accizei. Nu se vede însă un efect spectaculos în prețul final și cetățenii și firmele nu resimt această reducere a accizei.

Și atunci ce să facem? Să ne așteptăm la prețuri scăpate de sub control în perioada următoare la carburanți?

Nu. „Scăpate de sub control” e un cuvânt dur.

Acum și apar, din păcate. Asta simte lumea.

Dacă nu se ajunge la o soluție de a debloca strâmtoarea Ormuz, trebuie să ne așteptăm și în cazul produselor petroliere la prețuri ridicate și în perioada următoare.

Facturile nu au de ce să explodeze în iarnă, spune Cristian Bușoi

Și atunci înțeleg că pentru anumite categorii, cel puțin, dacă e să vorbim despre electricitate, gaze, carburanți, la carburanți vom vedea ce veți face cu acciza mai departe după 15 octombrie. Dar pentru categoriile vulnerabile, pentru facturile astea care vor exploda în iarnă, care sunt soluțiile?

Facturile nu au de ce să explodeze în iarnă, încă o dată. În electricitate nu au de ce să explodeze. Sigur că suntem corecți ca și guvern și comunicăm că există posibilitatea de a vedea tarife mărite și facturi mărite la același consum. Dar nu putem cataloga o creștere de 10-15%, maxim 20%, ca o explozie a facturilor. Pentru că trebuie să fim atenți și la comunicare. Pe de o parte, oamenii se pot panica, nu e cazul, pot genera anumite comportamente care inhibă activități economice. Pe de altă parte, sigur, trebuie să fim atenți ca furnizorii și producătorii să nu crească în mod nejustificat prețul.

Și aici, încă o dată, există o mobilizare și o supraveghere intensă din partea instituțiilor statului pe acest fenomen. Chiar dacă însă nu putem vorbi de o explozie, pentru anumite situații, marii consumatori industriali, dar și pentru populația vulnerabilă cu venituri mici, și o creștere de 10-20% poate fi o creștere importantă. Și atunci știți că avem acest program cu voucherele de 50 de lei pentru populația vulnerabilă, viitorul guvern poate lua o decizie de a crește, de a indexa acest voucher. Dacă vorbim de o creștere de 20%, poate indexa cu 20%. Lucrul acesta cred că e acomodabil în bugetul României, de altfel știți bine că nu toți cei care aveau dreptul au aplicat pentru acest mecanism.

Poate unii dintre români sunt plecați în străinătate, alții n-au vrut, deși e o procedură simplă, parțială, online, nu e nimic complicat. Poate pentru un ajutor de 50 de lei nu au vrut să își complice existența, să zicem așa. Deci există un anumit spațiu bugetar pentru cei care chiar aplică și au nevoie de acest ajutor. Pentru marii consumatori industriali, sigur, aici lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că în acest moment bugetul României nu are surse de a compensa parte din factură, nici acum, nici pe viitor.

Putem accesa unele mecanisme europene, putem să îi sprijinim mai accelerat pentru a-și face propriile capacități de producere de electricitate din surse regenerabile, deja unii au făcut-o, au accesat programe mai vechi, toate aceste lucruri cer un timp suplimentar. Dar deși Europa se pregătește de prețuri mai mari față de anul trecut, deși și România trebuie să înțeleagă că sunt lucruri care sunt departe de puterea noastră, mesajul este unul că nu vorbim de creșteri exagerate, abrupte, nu avem niciun motiv să se întâmple acest lucru și dacă acest lucru se întâmplă nejustificat vom acționa.

Bun, vă mulțumesc pentru aceste lămuriri, dar în cazul în care nu se va vota un guvern și va continua această perioadă de interimat în care Guvernul Bolojan nu poate să ia cine știe ce decizii, cum ne poate afecta, vorbind strict de domeniul acesta al energiei, pe care dumneavoastră îl cunoașteți foarte bine?

Strict pe domeniul energiei, sigur, faptul că avem sau nu un guvern interimar nu are un efect spectaculos. Efectul foarte important ar fi pe acele domenii unde rectificarea bugetară este absolut necesară. Acum mai bine de 10 ani am fost și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Încă de pe acea vreme și încă înainte de a fi președinte în 2013, regula era că îți faci și o provizionare a bugetului până în 15 octombrie, în cel mai bun caz 30 octombrie, iar luna noiembrie, jumătate, și luna decembrie, 10-15% se asigură, 10-15% era în buget, restul se asigură din rectificare bugetară.

Ambulanța, alte servicii din zona sănătății necesită o rectificare bugetară. Anumite servicii sociale, chiar și la consiliile județene, necesită o rectificare bugetară. Dacă în energie trebuie luată o măsură de sprijin pentru categoriile vulnerabile, poate fi folosit spațiul bugetar existent și poate fi o lege pe care s-o dea Parlamentul. De asemenea, chestiunile legate de acciză. Știți bine, s-a rezolvat în august prin decizia Parlamentului și poate fi oricând o decizie a Parlamentului României.

Însă sigur, un guvern cu puteri depline accelerează și anumite decizii de investiții în România, chiar dacă actualul guvern și mai ales prim-ministrul Ilie Bolojan este apreciat de cercurile financiare europene și internaționale, de marile fonduri de investiții care l-au văzut ca un partener serios și de încredere. La fel, ministrul de Finanțe, domnul Nazare, e sigur că acolo poate exista o continuitate, vedem ce va decide viitorul prim-ministru.

Totuși, din toate discuțiile pe care le avem pentru a-i convinge să investească mai mult în capacități de producție, mai ales în zona regenerabilelor, există o anume rezervă privitoare la existența unui guvern cu puteri reduse. De asta, indirect, sigur, un guvern cu puteri depline ar ajuta inclusiv în zona energiei, fără însă a fi o condiție sine qua non ca lucrurile să se întâmple în perioada următoare.

Cel mai negru scenariu pentru iarna 2026-2027

Care este cel mai trist scenariu pe care îl luați dumneavoastră în calcul pentru iarna 2026-2027?

Cel mai nefavorabil scenariu este cel pe care îl prezentăm public, pentru că, spre deosebire de poate guverne anterioare sau de decidenți anteriori care prezentau toate lucrurile într-o lumină roz și îmi aduc aminte de anul 2024, an electoral, în care nu exista nicio limită la cheltuieli, totul era de o manieră foarte pozitivă. Și domnul Ilie Bolojan și parte din echipa domniei sale preferăm să vorbim despre riscuri și despre lucrurile care pot pune în pericol creșterea economică, sustenabilitatea, o rată a inflației decentă. Și lucrul acesta e important să-l cunoască oamenii.

Deci ceea ce vorbim astăzi, faptul că ne-am pregătit prin hotărâri de guvern succesive pentru eventuale limitări de consum și știți toată discuția, am încercat și în dialogul cu dumneavoastră să explicăm că e o măsură de ultim resort. Sigur că e un risc ca anumite media, anumite rețele de socializare, anumite zone politice să folosească aceste declarații pentru a crea un scenariu catastrofal.

Dar, mai mult decât că vom mai rămâne o perioadă de câteva săptămâni cu Cernavodă închis și să spunem deschis că vom avea prețuri la gazul natural crescute, care se translatează în prețurile la electricitate crescute în toată Uniunea Europeană, nu vedem un scenariu mai nefavorabil de atât.

Sigur că putem avea și un scenariu foarte pozitiv și ar fi un lucru foarte bun, la care sigur contribuim și cu măsurile pe care le luăm de a redeschide Cernavodă mai repede și prin anumite decizii de lucrări în zonă, dar mai ales prin ceea ce înseamnă ajutorul și aportul natural al precipitațiilor și o detenționare a situației din Orientul Mijlociu, care și psihologic, și faptic, prin deblocarea parțială sau totală a strâmtorii, vor genera efecte pozitive și atunci e posibil să avem prețuri mai mici decât în 2025.

Bun, și ultima întrebare, pentru că nu putem să stați foarte mult și respectăm chestia asta, o să facem o discuție mai lungă, eventual mai aproape de momentul redeschiderii, sperăm, al centralei de la Cernavodă. Există risc de restricționare pentru orice, pentru gaz, pentru electricitate, pentru marii consumatori, pentru că s-a pus problema în această vară? La micii consumatori poate că e mai greu să luați astfel de decizie, dar pentru mari consumatori este posibil dacă situația nu se îmbunătățește?

Nu, în acest moment nu vedem niciun astfel de risc, nu vedem niciun astfel de scenariu. Am mai spus-o: doar dacă ar apărea o situație excepțională în regiune, una din cele două centrale nucleare s-ar închide, ceea ce nu este cazul. În Ungaria situația e stabilă, iar Kozloduy are o altfel de tehnologie. E adevărat, rusească, cu multe dezavantaje, dar cu oarecare avantaj pe partea de flexibilitate a pompelor, care pot să suporte un nivel mai scăzut al Dunării decât se întâmplă în cazul Cernavodă.

Deci și aici nu vedem niciun fel de situație în care n-ar mai fi electricitate în regiune. Fie, iarăși teoretic, dacă în vestul Europei dintr-o dată ar fi un mare incident pe o centrală nucleară din Franța sau ar intra în revizie, dar nu avem semnalele acestea în mod concomitent, multe unități de producție și țările mari consumatoare, Germania în primul rând, ar avea nevoie de o cantitate mare pe care ar trebui să o ia din regiune.

Dar vorbim doar așa, adică pentru specialiști și pentru cei care analizează niște scenarii foarte puțin probabile. În acest moment putem spune cu foarte multă determinare că nu vedem situația în care ar trebui să decuplăm și nici măcar să limităm consumul marilor consumatori industriali.

Și ultima întrebare, foarte pe scurt. Când vom avea prima moleculă din Neptun Deep? Cam când estimați?

Aici conducerea sau reprezentanții OMV Petrom și Romgaz pot să facă anunțul. Este un proiect pe care l-am promovat intens și în perioada în care conduceam Comisia de Energie din Parlamentul European și în nenumăratele ocazii în care, participând la Consiliile de Miniștri ai Energiei ai Uniunii Europene, am putut să amintesc necesitatea și beneficiile acestui proiect important.

În vara lui 2027?

Nu, nu, mai repede. O spun că în primul trimestru, spre sfârșitul primului trimestru al anului 2027, data exactă va fi anunțată de către reprezentanții celor două companii. Lucrurile sunt în grafic, se lucrează intens, e un proiect de succes care nu are niciun fel de amânare. Spre deosebire de multe alte proiecte private sau publice din România, Mintia, chiar Iernut. Din motive obiective, însă, apreciem toată munca și am susținut activ toate aceste proiecte, reactoarele mici modulare, toate acestea la un moment dat, din motive obiective, s-au împotmolit. Din fericire, Neptun Deep în acest moment nu are niciun fel de semn de întrebare.

Mulțumim foarte mult, a fost alături de noi Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. 

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, invitat la Interviurile „Adevărul”

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, este invitat joi la ora 12.00 la Interviurile „Adevărul”, unde va discuta despre criza energetică, prețurile la energie și eventualele măsuri pe care autoritățile le pot lua în calcul în perioada următoare, în contextul avertismentelor privind scumpirea energiei.

Secretarul de stat Cristian Bușoi vine la „Interviurile Adevărul” Foto: Adevărul

Discuția are loc într-un moment în care evoluția prețurilor la energie continuă să reprezinte una dintre principalele preocupări pentru populație și pentru companii. Costurile energiei au un impact direct asupra facturilor plătite de consumatori, dar și asupra prețurilor produselor și serviciilor, prin costurile suportate de companii.

Ce se întâmplă cu prețurile la energie

Unul dintre subiectele centrale ale interviului va fi evoluția prețurilor la energie și modul în care România poate limita efectele unei eventuale noi perioade de volatilitate pe piețele energetice.

Autoritățile trebuie să găsească un echilibru între protejarea consumatorilor vulnerabili, menținerea competitivității companiilor și funcționarea normală a pieței, în contextul estimărilor privind scumpirea energiei electrice.

Cristian Bușoi este așteptat să explice care este situația actuală a sistemului energetic românesc, ce riscuri există pentru perioada următoare și în ce măsură România este pregătită pentru eventuale noi șocuri pe piața energiei.

Cât de pregătită este România pentru o nouă criză energetică

Un alt subiect important îl reprezintă securitatea energetică. Războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice din regiune au schimbat semnificativ modul în care statele europene își privesc dependența de resursele energetice și infrastructura de transport.

România are avantajul unor resurse proprii importante, inclusiv producția de gaze naturale din Marea Neagră, însă dezvoltarea infrastructurii și investițiile în producția de energie rămân esențiale pentru reducerea riscurilor pe termen lung.

În cadrul interviului, Cristian Bușoi va fi întrebat și despre rolul României pe piața regională a energiei, despre investițiile necesare pentru dezvoltarea producției și despre capacitatea sistemului național de a face față unor perioade în care cererea de energie crește sau oferta este afectată.

Investițiile în energie și independența energetică

Dezvoltarea capacităților de producție reprezintă una dintre principalele soluții pentru reducerea vulnerabilității României în fața evoluțiilor de pe piețele internaționale.

Proiectele din sectorul gazelor naturale, energia nucleară, producția de energie regenerabilă și modernizarea rețelelor sunt esențiale pentru strategia energetică a României. În același timp, extinderea producției trebuie însoțită de investiții în rețele și în capacități de stocare, astfel încât energia produsă să poată ajunge la consumatori atunci când este necesar.

Un alt punct de interes îl reprezintă ritmul în care sunt realizate aceste investiții și efectul lor asupra prețurilor suportate în cele din urmă de consumatori.

Scumpirea energiei, principala preocupare a românilor

Pentru populație, una dintre principalele preocupări este amploarea scumpirilor la energie din perioada următoare și măsurile pe care le pregătesc autoritățile pentru a limita impactul acestora asupra facturilor.

În același timp, companiile sunt interesate de predictibilitatea prețurilor și de modul în care costurile energiei le afectează competitivitatea. Pentru industriile mari consumatoare de energie, diferențele de preț față de alte state europene pot influența direct deciziile de investiții și păstrarea capacităților de producție în România.

Cristian Bușoi va discuta joi, la Interviurile „Adevărul”, despre aceste teme și despre provocările cu care se confruntă în prezent sistemul energetic românesc.